Ion Bârlădeanu prezintă ”Profana Comedie”, la galeria H’Art Appendix
https://www.ziarulmetropolis.ro/ion-barladeanu-prezinta-profana-comedie-la-galeria-hart-appendix/

Artistul vizual Ion Bârlădeanu expune joi, 20 aprilie, ”Profana Comedie” – lucrări inspirate din umorul Balcanilor, la H’Art Appendix. Vernisajul va avea loc la ora 19.00, la galeria de pe Calea Victoriei 91-93.

Un articol de Petre Ivan|19 aprilie 2017

Ion Bârlădeanu s-a născut în 1946, la Zăpodeni, judeţul Vaslui. Are doar şapte clase primare şi doi ani de studii la Şcoala populară de arte. A fost gropar, muncitor în fabrică, paznic la Casa Poporului. După Revoluţia din 1989 a trăit din reciclarea sticlelor.

Ion Bârlădeanu

Ion Bârlădeanu

A fost descoperit în 2008 de Ovidiu Feneş, care l-a recomandat proprietarului de galerie de artă Dan Popescu.

La vârsta de 62 de ani, Bârlădeanu a expus pentru prima oară, la Bucureşti, 20 de lucrări pe teme politice, care îi sunt subiectul preferat. A expus apoi la Basel şi Londra în 2009 şi la Paris în 2010.

Ion BârlădeanuÎn 2009, regizorul Alexander Nanau a făcut un film documentar, marca HBO România despre artist, numit ”Lumea văzută de Ion B./ The World According to Ion B.”, film care a obţinut Premiul Emmy International, categoria ”Arts Programming”.

În Balcani, să n-ai umor, e o tragedie. Acest aforism, transformat la un moment dat şi în banc politic, ascunde o cheie de acces pentru a înţelege o paradigmă culturală foarte profilată în spaţiul carpato-pontic. Aici avem parte de toate speciile de umor, de la ironie la băşcălie, de la umor absurd la reducere la absurd. Grotescul, hazul de necaz, zeflemeaua, ironia sau umorul negru, fantezia suprarealist-absurdă, gluma, bancul, băşcălia, umorul sec sau sarcasmul, nu cred că există vreo înfăţişare a spiritului umoristic care să absenteze de pe aceste meleaguri. În expoziţia de faţă desfăşurăm filmele de comedie în care totul e luat în balon, un respiro relativizant după marile încordări sufleteşti şi gastronomice ale Paştelui. – Dan Popescu, curator

Artistul este reprezentat de galeria H’Art din Bucureşti (105-107 Str. Mihai Eminescu). Lucrările sale au fost expuse la Londra, Copenhaga, Basel, Paris alături de artişti consacraţi precum Andy Warhol şi Marcel Duchamp.

Foto: Ion Bârlădeanu – facebook

17
/06
/22

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.