Omul cel bun din Seciuan – testul bunătăţii absolute
http://www.ziarulmetropolis.ro/omul-cel-bun-din-seciuan-testul-bunatatii-absolute/

O punere în scenă a unei piese de Brecht care rămâne fidelă poveştii şi care totodată reuşeşte să fie autentică şi palpitantă pentru spectator este „Omul cel Bun din Seciuan” cu regia semnată de Andrei Șerban la Teatrul Bulandra din Bucureşti.

Un articol de Judy Florescu|19 Noiembrie 2014

Dacă o piesă scrisă de Bertolt Brecht poate fi un test pentru întreaga echipă artistică, atunci o punere în scenă a unui text de Brecht este probabil un test de percepție al publicului, care poate reduce totalitatea eforturilor celor din acea echipă la o chestiune de gust. De ce e un test? Pentru că e un spectacol greu de suportat, în sensul în care oferă un flux de emoții felurite. Trăim într-o eră teatrală alternativă în care noul este uneori confundat cu șocantul sau cu amortizorul de emoție. Nimic din ceea ce vedem pe scenă parcă nu ne mai impresionează ca spectatori…

În viziunea lui Andrei Șerban, orașul Seciuan este București, iar ceea ce vedem pe scenă e ilustrarea unei realități dureroase cu care luăm contact zilnic, dar pe care conștient refuzăm să o vedem. Sărăcia îi îndeamnă pe oameni să facă lucruri nechibzuite: furt, înșelătorie, violență sau falsificarea propriilor identități.

Spectacolul lui Andrei Șerban, ca și textul lui Brecht, nu-și propune să ne dea răspunsuri, nu avem parte de maxime intonate ostentativ de marii actori pe care îi regăsim cu bucurie în distribuția aleasă de regizor. Povestea pe care o privim timp de aproape trei ore ne pune doar întrebări, și poate ne face se ne îndoim de puterea calităților naturii umane. Cum poți fii bun cu tine și în același timp cu oamenii din jurul tău rămâne un test al zeilor, aplicat pe durata existenței omului pe Pământ.

Textul lui Brecht tratează teme sociale. În piesă, o prostituată acceptă să-și schimbe viața pentru o sumă de bani, se întâlnește cu un profitor care îi arată afecțiune doar pentru a-și crește propriul prestigiu și pentru a-și finanța visele. Există și o vecină șantajistă care îi are pe toți la mână cu un secret doar de ea cunoscut, dar şi copii care fură sau mănâncă din gunoaie pentru că așa au fost învățați de familiile lor parazit.

Asistăm la o societate în continuă degradare, în care bunătatea umană este supusă la tot felul încercări, în care răutatea are dreptatea sa, oricât de bizar ar suna acest lucru. Și apoi facem o paralelă cu lumea sub a cărei umbrelă socială ne adăpostim. Seciuan e București pentru că tot ce vedem pe scena teatrală vedem și pe stradă, în instituții, în firme, în comportamentul semenilor noștri.

Trăim vremuri în care nu putem distinge de fapt ce e bine și ce e rău în acțiunea umană, pentru că fiecare acțiune nesăbuită are motivația sa, iar orice bună intenție se transformă în frica de a fi rănit. Frica poate să inhibe bunătatea.

Descoperiți „Omul cel bun din Seciuan” în viziunea domnului Andrei Șerban și gândiți-vă dacă vă regăsiți sau nu în situațiile tratate de textul lui Brecht. Ascultați cântecele despre societate, relațiile interumane, relațiile profesionale, relațiile de subordonare și observați temele de natură socială care sunt inserate într-o montare teatrală în care precizia interpretării este poate elementul cheie.

Foto: Mihaela Marin

INFO

Omul cel bun din Seciuan

de Bertolt Brecht
Traducerea și adaptarea: Andrei Șerban și Daniela Dima

Coregrafie și instructaj actoricesc: ANDREI ȘERBAN

Distribuţie:
SHEN TE – Alexandra Fasolă / Ana Ularu
VANG / SHU FU / FEMEIA – Vlad Ivanov
SUN – Cătălin Babliuc / Alexandru Potoceanu
ZEU 1 / DOAMNA IANG – Rodica Mandache
ZEU 2 / DOAMNA SHIN – Manuela Ciucur
ZEU 3 / NEPOTUL – Mirela Gorea
PROPRIETĂREASA – Daniela Nane / Ana Covalciuc
TÂMPLARUL / BĂTRÂNICA – Profira Serafim
POLIŢISTUL / ŞOMERUL – Adrian Ciobanu

FAMILIA:

BĂRBATUL – Marcela Motoc
CUMNATA – Mihai Niţă
BĂIATUL – Silvana Negruţiu
NEPOŢICA – Adela Bengescu
FRATELE – Simona Pop

Scenografia – Iuliana Vâlsan
Muzica – Raul Kusak

Asistenți regie:
Sandra Rasvana Cernat, Ioana Petre, Alexandru Gherman
Coregrafia cântecului al 8lea elefant: Andreea Gavriliu
Regizor Tehnic: Mihaela Oance
Sunet: Vlad Stan

26
/03
/17

„S-a furat mireasa!”, după textul și în regia lui Radu Popescu, e o comedie despre o tânără corporatistă ruptă între logodna călduță cu Mihai, șeful ei, și iubirea cu aer de libertate a lui Andrei, fost iubit și alpinist.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.

Page 1 of 60412345...102030...Last »