Controversatul arhitect Patrik Schumacher vine în România la conferinţa „Dynamic Fields – Responsive architecture“
https://www.ziarulmetropolis.ro/patrik-schumacher-controversatul-arhitect-vine-in-romania-la-conferinta-dynamic-fields-responsive-architecture/

Patrik Schumacher, controversatul arhitect, vine astăzi în România, la Dynamic Fields, în Pavilion C1, Romexpo, Bucureşti.

Un articol de Andrada Văsii|28 iulie 2013

Patrik Schumacher, controversatul arhitect, vine astăzi în România, la Dynamic Fields, în Pavilion C1, Romexpo, București. La invitaţia echipei şcolii Parametrica [digi fab school], Patrik Schumacher (dreapta), director al binecunoscutului birou de arhitectură Zaha Hadid Architects şi fondator al laboratorului de cercetare AADRL Londra, s-a alăturat proiectului Dynamic Fields, care şi-a propus să deschidă calea spre o altă abordare de cercetare în arhitectură pe piaţa din România.

14 zile de inovație, cercetare şi încercări, în care cei peste 50 de participanţi la workshop au studiat materiale, tehnici de construcţie şi modalităţi de a pune în practică, utilizând foarte puţine resurse şi testând în mod constant eficienţa tuturor elementelor din sistem.

Conţinutul a fost livrat de tutori cu experienţă internaţională în domeniu, specialişti din cadrul Zaha Hadid Architects sau câştigători de premii importante în arhitectură.

dynamic-recycling-dynamic-fields

De asemenea, important a fost şi mixul de participanţi atât din punct de vedere al diferenţelor culturale (România, Egipt, Rusia, Italia, Franţa, Danemarca, Belgia, Iran, Emiratele Arabe Unite, S.U.A etc.), cât şi din punct de vedere al experienţei lor (studenţi sau absolvenţi, arhitecţi, designeri de interior, produs şi urban, ingineri).

Workshopul Dynamic Fields introduce câteva metode cheie şi ambiţii ale parametricismului. […] Parametricismul nu poate fi învăţat sau extins pe baza unor simple emisii de imagini. De aceea acest tip de workshopuri, ca şi Dynamic Fields sunt cruciale pentru mişcarea parametrică.

Patrik Schumacher,
arhitect

Cu ajutorul instrumentelor digitale – programe precum Rhinoceros, Grasshopper -, au fost create prototipurile care vor fi expuse în cadrul conferinţei Dynamic Fields (Câmpuri dinamice).

Text preluat în parteneriat cu Modernism.ro

Foto credit: Modernism.ro

17
/06
/22

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.