#100VRC. Pictorița basarabeană Valentina Rusu Ciobanu, la 100 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/100vrc-pictorita-basarabeana-valentina-rusu-ciobanu-la-100-de-ani/

Materialele sunt disponibile pe pagina web www.valentinarusuciobanu.com, construită cu ocazia centenarului artistei de către managerul cultural Victoria Nagy Vajda, preşedinta Asociației Arbor şi coordonatoarea evenimentelor din cadrul proiectului cultural „Valentina Rusu Ciobanu – 100 de ani de la naştere“.

#100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera este un material interactiv și educativ despre pictorița Valentina Rusu Ciobanu cu durata de 12 minute, realizat în colaborare cu RIVULET Studio și graficiana Aliona Ciobanu. Pentru realizarea acestui material s-au dedicat peste 100 de zile de cercetare, scriere scenariu, editare, producție animație și post-producție.

Echipa proiectului:

Victoria Nagy Vajda, concept, scenariu

Constantin I. Ciobanu, istoric de artă, scenariu, voice-over

RIVULET Studio, animație, muzică și sunet

Aliona Ciobanu, art direction & ilustrație

Iurie Foca, fotograf

Surse fotografice: Arhiva Santa Vinere, Arhiva personală Ludmila Toma, Arhiva revistei „Atelier“, Fototeca Arhivei Naționale a Republicii Moldova. Alte surse: horvath.members.1012.at/vladimirski.htm; almubarak.weebly.com; soviet-art.ru; en.opisanie-kartin.com; wikiart.org; artpanorama.su; americanart.si.edu; doneddyart.com; tvkultura.ru.

V.R.C. Atelier ’85. Reconstrucția atelierului Valentinei Rusu Ciobanu reprezintă o reconstituire virtuală a atelierului artistei Valentina Rusu Ciobanu, pe baza imaginilor din filmul documentar „Confesiune“, 1985, de Mircea Chistrugă, producție a studioului Moldova Film.

Atelierul virtual păstrează mărturia locului și a ambianței în care pictorița Valentina Rusu Ciobanu a creat cele mai importante lucrări de artă ale sale, în prezent parte din colecțiile muzeelor din Republica Moldova, precum și din colecții private.

Pentru reconstrucția atelierului, echipa proiectului a lucrat 150 de zile, timp în care s-au studiat materialele documentare ale atelierului din anul 1985, s-au identificat lucrări, obiecte și piese de mobilier, precum și poziționarea acestora în atelierul acelui an. Conform releveului, atelierul a fost reconstruit la scara 1:1. Prin tehnologia fotogrametriei, s-au realizat și prelucrat peste 12.000 de fotografii, pe baza cărora a fost reconstruit în 3D întregul conținut al atelierului. A urmat panotarea lucrărilor și amenajarea atelierului, procesul fiind finalizat prin exportarea materialului creat pe aplicația VR Oculus Quest și pe platforma web GL, pentru a putea fi accesat pe calculatoare cu browsere moderne.

Echipa proiectului:

Victoria Nagy Vajda, manager proiect

Anastasia Gurschi, curator, cercetător

Iurie Foca, fotograf

Dmitry Vrubel, Artemij Vrubel, Victoria Timofeeva, VRTIM TEAM Berlin

Cum să navighezi în atelierul VR:

Atelierul virtual este disponibil în browser web și poate fi vizualizat pe computer desktop sau laptop. Pentru că atelierul V.R.C. reprezintă o construcție voluminoasă (1 GB), se recomandă accesarea acestuia de pe calculatoare de ultimă generație.

Pentru a vă bucura pe deplin de experiența oferită de realitatea virtuală, vă recomandăm sistemul VR Oculus Quest. De pe telefonie mobilă, expozițiile VR nu sunt disponibile.

Instrucțiuni: Utilizați tastele săgeată și mouse-ul / trackpad-ul pentru navigare în interiorul expoziției VR. Pentru a ieși, apăsați de două ori tasta ESC.

Totodată, astăzi, 28 octombrie 2020, între orele 12.00 şi 21.00, chiar în ziua în care împlineşte 100 de ani, pictorița Valentina Rusu Ciobanu va fi sărbătorită la Bucureşti, prin deschiderea expoziţiei „Valentina Rusu Ciobanu – Un veac de singurătate“ (perioadă de vizitare: 28 octombrie – 29 noiembrie), care se va desfăşura în spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1; puncte de reper: Sala Radio, Parcul Luigi Cazzavillan), aparţinând Asociaţiei pentru cultură şi arte ARBOR, conduse de managerul cultural Victoria Nagy Vajda.

Vizitatorii sunt așteptați în mână cu o floare, pentru a marca ziua de naștere a marii pictorițe basarabene și române. „Floarea a fost dintotdeauna pentru Valentina Rusu Ciobanu o sursă de meditație, de inspirație, de longevitate. Dragi prieteni din București, vă invit la evenimentul #100VRC – Deschidere expoziție de centenar al Valentinei Rusu Ciobanu cu o floare, ca să îi trimitem o poză Valentinei, de ziua ei, cu parfumul florilor de toamnă din București. Vă reamintesc că astăzi este cea mai așteptată zi de naștere a anului 2020, centenarul pictoriței Valentina Rusu Ciobanu. O sărbătorim cu artă, flori și bomboane Bucuria“, declară Victoria Nagy Vajda.

Toate evenimentele proiectului cultural „Valentina Rusu Ciobanu – o sută de ani de la naștere“ sunt organizate la Bucureşti sub patronajul doamnei Maia Sandu, fost premier şi candidat la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova de pe 1 noiembrie 2020.

Deschiderea expoziției „Valentina Rusu Ciobanu – Un veac de singurătate“ se va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare s-a prelungit pe durata întregii zile pentru a permite un aflux constant de vizitatori. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.

Valentina Rusu Ciobanu (n. 1920) aparține acelei generații de artiști plastici basarabeni care s-au format încă în ambianța culturală a României interbelice (fiind la Iași, în anii de război, elevă a profesorului Jean Leon Cosmovici și a asistentului său – viitorului celebru pictor român – Corneliu Baba), dar a căror activitate de creație s-a desfășurat în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în condițiile destul de vitrege impuse de regimul totalitar din fosta Uniune Sovietică. „Fata le fereastră” a fost opera de debut, din anii ’50, grație căreia pictorița de la Chișinău a străbătut bariera anonimatului. Au urmat tablourile „La joc” și „Ștefan cel Mare după lupta de la Războieni” – realizate într-o manieră realistă – care au consacrat-o pe Valentina Rusu Ciobanu în calitate de iscusită componistă și coloristă. Schimbările produse la sfârșitul anilor ’50 – începutul anilor ’60 în arta din fostul spațiu sovietic („dezghețul” hrușciovist, apariția așa-numitului „stil sever”, aplecarea către monumentalitate și decorativism din pictura de șevalet ș. a.) s-au oglindit și în creațiile artistei plastice de la Chișinău, „Plantarea pomilor” fiind în acest sens o operă de cotitură. Refuzul ministerului culturii din republică (în urma presiunilor exercitate pe linie de partid!) de a achiziționa triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea, Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia nu a reușit s-o intimideze pe pictoriță. Mai mult decât atât, în urma acestui refuz și a obligației imperative, impuse de minister, de a realiza întru onorarea avansului deja primit alte trei portrete, a devenit posibilă apariția portretului actorului Dumitru Fusu din anul 1964 – una dintre cele mai reușite mostre ale acestui gen de artă din pictura moldovenească a deceniului respectiv.

Urmându-și propria cale în creație, Valentina Rusu-Ciobanu îmbrățișează în anii ’60 și la începutul anilor ’70 maniera sinceră a artei naive, – manieră – în care șarja, grotescul, umorul bonom veneau oarecum în replică la clișeele promovate de regim. Portretele regizorului Emil Loteanu și ale prozatorului Ion Druță sunt operele de referință din această perioadă. Întrebată odată în cadrul unui interviu: „Ce este mai important în arta portretului?”, Valentina Rusu Ciobanu a răspuns: „Important este să găsesc formula omului! ”. O astfel de formulă, atât la propriu, cât și la figurat, a descoperit pictorița în Portretul lui Ion Sandri Șcurea.

Anii ’70 au fost deceniul cel mai prolific în activitatea de creație a Valentinei Rusu Ciobanu. În acest deceniu ea s-a manifestat plenar nu numai în portret, natură moartă sau pictură de gen, ci și în scenografie. Lumea teatrului, în special lumea spectacolelor primei generații de actori ai teatrului „Luceafărul” din Chișinău a atras-o permanent pe plasticiană.

Ulterior, în anii ’70-’80 autoarea a experimentat reușit în cheie fotorealistă, a folosit posibilitățile inter-textualității (tabloul „Citate din istoria artei”) și ale introspecțiilor în „sfera oniricului”, creând tablouri cu profunde semnificații metaforice.

În ciuda presiunilor de ordin ideologic cu care s-a confruntat în cea mai mare parte a vieții, Valentina Rusu Ciobanu a reușit să-și păstreze individualitatea discursului plastic, învrednicindu-se apoi și de înalte distincții de stat precum Premiul Național al Republicii Moldova pentru Literatură, Artă și Arhitectură, titlul onorific de „Artist plastic al poporului”, „Ordinul Republicii”, titlul de Cetățean de onoare al municipiului Chișinău și, de curând, Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Mare Ofițer, conferit printr-un decret semnat de Klaus Werner Iohannis, Președintele României.

Proiectul desfăşurat sub genericul „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere“, care include expoziția aniversară „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere“, de la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu (5–29 noiembrie 2020), și expoziția anexă „Valentina Rusu Ciobanu. Un veac de singurătate“, de la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector1, București) este realizat de Asociația pentru Cultură și Arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Fundația SANTAVINERE din Chișinău și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte, Swiss Cooperation in Moldova. Proiectul s-a bucurat de o strânsă colaborare cu Arhivele Naționale ale României ‒ Iași, Moldova Film, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Muzeul de Artă din Bender, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu“, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu“, Rivulet Studio, VRTIM TEAM și The Calvert Journal.