115 ani de la inaugurarea Pelişorului, singurul castel în stil Art Nouveau din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/115-ani-de-la-inaugurarea-pelisorului-singurul-castel-in-stil-art-nouveau-din-romania/

Considerat „casa de vis” a Reginei Maria, Castelul Pelişor din Sinaia, inaugurat într-o zi 24 mai (1903) este imaginea fidelă a gusturilor Reginei în materie de frumos. Situat pe domeniul Peleş de pe valea pârâului cu acelaşi nume, Pelişorul a fost construit ca reşedinţă a principilor moştenitori Ferdinand şi Maria şi devenit apoi reşedinţă regală.

Un articol de Petre Ivan|24 mai 2018

În anul 1889, nepotul regelui Carol I, Ferdinand, fiul lui Leopold de Hohenzollern, vine în România, iar în anul 1892, la 29 decembrie, se căsătoreşte cu principesa Maria – fiica lui Alfred, duce de Edinburgh, şi a Mariei Alexandrovna, fiica ţarului Alexandru al II-lea, notează rador.ro

La începutul secolului XX, în întreaga Europă s-a consemnat apariţia unui nou stil arhitectonic, spectaculos şi nonconformist, curent denumit Art Nouveau, adoptat şi de Principesa Maria, care îl considera ca fiind pe gustul său.

Ca urmare ea comandă celor ce s-au ocupat de proiectul unui nou castel pe domeniul Peleş, interioare luminoase, cu elemente în stil bizantin, cu motive celtice şi tradiţionale româneşti, cu influenţe moderne în  distribuţia spaţiilor, toate realizate exact pe gustul său.

Construcţia Castelului Pelişor a început în anul 1899, patru ani mai târziu edificiul fiind inaugurat.

După anul 1948, Castelul Pelişor este preluat de către statul român devenind Casă de creaţie a scriitorilor, compozitorilor şi artiştilor plastici din România, iar până în anul 1989, din păcate, multe piese valoroase ale vechii colecţii de artă decorativă au fost împrăştiate pe la alte foste reşedinte regale.

După Revoluţie, specialiştii Complexului muzeal Peleş au reşit să reconstituie un spaţiu princiar şi regal la Pelişor, respectând în mare măsură inventarul iniţial al castelului, iar în februarie 1993, Pelişorul era inaugurat ca muzeu şi a fost deschis spre vizitare publicului.

Construcţia cuprinde, în total, 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş care are 160 de încăperi.

(Sursa: rador.ro)

Foto: Castelul Pelișor – facebook

26
/10
/22

Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din țară, prezintă în cadrul ediției a X-a, o artistă neconvențională, cu un parcurs atipic la fel ca personalitatea sa: Lilian Theil. Născută la Brașov în 1932, artista are o tehnică specială (appliqué): „pictează” cu acul de cusut și creează artă profund încărcată de simboluri contemporane din haine pe care nu le mai poartă.

24
/10
/22

De joi, 27 octombrie până la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vârstă cuprinsă între 15-18 ani sunt invitați să participe la etapa a doua a proiectului „𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐌𝐮𝐬𝐞𝐮𝐦𝐬 𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐇𝐞𝐚𝐫𝐭𝐬”, în cadrul căreia vor realiza patru instalații artistice ce au ca temă imaginarea viitorului, tinerii având astfel ocazia de a deveni creatorii unei lumi capabile să-i integreze pe ei și pe cei din generațiile următoare.

21
/10
/22

Finalul lunii octombrie aduce două expoziții noi în spațiile neconvenționale ale Celulei de Artă – pe 22 octombrie, la Galeria Verticală by Celula de Artă, găzduită de Random Space (str. Popa Petre nr. 21) va avea loc vernisajul „Let’s run back to a zero point. Look inside” a artistei Marina Aristotel, iar pe 24 octombrie, la Celula de Artă din Bd. Carol nr. 53, Daniel Loagăr aduce „Protoype for Future Cities”.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.