INTERVIU Art Safari şi-a deschis din nou porţile şi găzduieşte în cadrul celei de-a X-a ediţii şi o expoziţie de artă coreeană, semnată de reputatul artist asiatic Byoung-il Sun.
Un articol de Ziarul Metropolis|5 octombrie 2022
Organizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea în România, expoziția „Korean Beauty in Poster Art” prezentată în cadrul Art Safari este semnată de Byoung-il Sun, profesor și artist grafic multipremiat din Coreea de Sud, și oferă o viziune contemporană asupra străvechii culturi coreene, a picturalității alfabetului coreean, dar și a stilului coreean de viață. Arta afișului exprimă „Koreanismul” și încearcă să explice Coreea de astăzi – a Kpop-ului, aromei kimchi și tehnologiei, prin prisma tradițiilor sale culturale. Expoziția este însoțită de ateliere de tipografie și caligrafie în luna octombrie, susținute de însuși creatorul afișelor. Ziarul Metropolis a stat de vorbă cu artistul sud-coreean despre prima sa expoziție în România.
Ce ar trebui să știm despre expoziția pe care o prezentați la Art Safari? Cum credeți că va primi publicul român arta dumneavoastră?
Limba coreeană și limba română au ceva în comun: ambele sunt fonograme, adică litere care reprezintă sunete. Dacă analizăm puțin alfabetul coreean, Hangul, observăm că acesta are 19 consoane și 21 de vocale. Hangul poate exprima semnificații elaborate cu doar 40 de caractere, o cifră mică în comparație cu alte limbi care au o mulțime de caractere, cum ar fi limba chineză. Dacă știți toate cele 40 de caractere din Hangul, puteți citi scrisori. Prin urmare, pentru generația tânără, care este familiarizată cu imaginile digitale și grafice, atât limba Hangul, cât și limba română ar putea părea similare. Din această perspectivă, sunt curios de reacțiile metacognitive ale publicului care descifrează lucrările mele din expoziție. Una dintre presupuneri este că publicul larg ar putea recunoaște cu ușurință Hangul ca o poză sau o imagine. Aștept cu nerăbdare să văd ce va produce imaginația publicului.
Cum v-ați dori să privească vizitatorii lucrările dumneavoastră? Cum ați selectat lucrările pentru această expoziție?
Trăim în era luminii și a ecranelor digitale. Chiar dacă suportul inițial al lucrărilor de artă este hârtia, aceasta se transformă într-un nou tip de forme și semnificații atunci când imaginile statice sunt animate sub formă de fotografii mobile. Ele pot părea figuri sau modele geometrice. Mai mult, dacă te uiți la lucrarea de artă, s-ar putea să descoperi vocalele și consoanele dezintegrate „ㅇ”, „ㅗ”, „ㅈ”, „ㅣ”, „ㅇ”, „ㅇ”, „ㅓ”, care reprezintă titlul unui serial coreean de pe Netflix, câștigător al unui premiu Emmy, „Squid Game (오징어게임)” (râde). Sper că spectatorii se vor bucură de lucrările mele. În procesul de selecție, m-am gândit mult la ceea ce ar putea fi cea mai autentică reprezentare a culturii coreene.
Care sunt sursele dumneavoastră de inspirație, dincolo de cultura coreeană?
Încerc să-mi golesc mintea înainte de a începe ceva nou. Dacă mă întrebi cum îmi golesc mintea, privesc în sus în cer și rătăcesc; cerul este foarte senin și frumos zilele acestea în Coreea. Tind să cred că un an în zilele noastre este echivalentul a 10 ani din trecut. Cantitatea de date acumulată în ultimii trei ani este mult mai mare decât cea din deceniile precedente. Atât de mult suferă organele noastre senzoriale în fiecare zi. Prin urmare, îmi plac cuvintele lui Nietzsche care spune că mersul pe jos este o sursă grozavă de gândire. Inspirația lucrărilor mele provine dintr-o minte goală. Comunicarea cu publicul prin artă înseamnă foarte mult pentru mine. Am lucrat la arta mea expusă aici imaginând un spațiu în care toată lumea se poate bucura și în care să poată aprecia Hangul, în ciuda diferențelor dintre cele două limbi ale noastre. Cred că inspirația mă însoțește mereu. Fiecare moment al vieții mele devine o sursă de creativitate.
Ați comparat un poster bun cu un Kimchi gustos. În opinia dumneavoastră, care este ingredientul principal care îî dă savoarea?
Kimchi este un fel de mâncare făcut din ingrediente diverse. Modul în care preparăm Kimchi variază în funcție de regiune, dar ceea ce este comun acestui fel de mâncare, indiferent de rețetă, este faptul că ingredientele se unesc în fermentație. Este un proces îndelungat ca toate ingredientele să ajungă la apogeul unei armonizări savuroase. Un poster bun este la fel. Vă lasă o impresie, vă oferă o senzație diferită la fiecare întâlnire, de parcă hârtia, vopseaua și obiectele se îmbină armonios în arome savuroase, în timp.
Aveți o tehnică artistică extrem de interesantă. Ne puteți spune mai multe despre aceasta?
Tolstoi a scris „Anna Karenina” la vârsta de 49 de ani. Tot el a spus odată că „Anna Karenina” poate fi privită ca povestea unei femei cu o perspectivă distorsionată a iubirii în tinerețe, dar pe măsură ce îmbătrânește îi oferă iubirii o șansă. Să ne gândim la statutul social al femeii în cultura rusă. Tehnicile artistice depind de profunzimile filozofice ale artiștilor. Scuze că am complicat lucrurile. Mai simplu spus, am studiat concepte digitale precum metaversul și realitatea virtuală. Mi se pare obișnuit în zilele noastre să cunosc oameni și să interacționez cu ei pe platforme digitale care nu au granițe fizice, în special cu tineri. De asemenea, creez artă inspirată de Hangul. În opinia mea, tehnicile noi se nasc din încercarea de a face lucruri care nu s-au mai făcut până acum.
La ce lucrați în acest moment?
M-am tot gândit la diverse moduri de a promova Hangul. Sunt curios și care va fi reacția oamenilor cu privire la Hangul. Acest lucru înseamnă și că vreau să creez artă despre limbi străine. Mi-ar plăcea să lucrez cu limba română, alături de Hangul. Cred că acea zi va veni cândva. Iar atunci mă voi întâlni din nou cu publicul din România.
Program și bilete Art Safari – ediția a X-a
Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din România, are loc în Palatul Dacia-România (Muzeul Municipiului București) din strada Lipscani, în perioada 23 septembrie – 11 decembrie. Ediția aniversară Art Safari aduce o dublă premieră: prima expoziție din țară, dar și din Europa de Est, cu opere extrem de valoroase din colecția muzeului Victoria and Albert, Londra. Aceasta este, de altfel, cea mai valoroasă expoziție aflată acum în România.
În Pavilionul Românesc, sunt expuși trei artiști reprezentând generații și stiluri diferite: Ștefan Popescu (1872-1948) – unul dintre cei mai importanți pictori interbelici, dar și un mare călător-explorator, Lilian Theil – o artistă nonconformistă născută în 1932, care lucrează într-o tehnică textilă proprie compoziții multicolore despre adevăruri universale, dar și Mihai Mureșan – artist original al noii generații a Școlii de la Cluj.
Art Safari poate fi vizitat de joi până duminică, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureștiului (str. Lipscani, nr. 18-20), în intervalul 12.00-21:00. În fiecare vineri și sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22:00 și 1:00, experiențe de vizitare speciale, ce cuprind ghidaj în expoziție, pe tonuri de muzică live și sunet de prosecco. De asemenea, Art Safari oferă și vizite ghidate tematice de zi, inclusiv în limba engleză și franceză. Biletele pot fi achiziționate pe site-ul Art Safari, dar și la fața locului.
Cred că inspirația mă însoțește mereu. Fiecare moment al vieții mele devine o sursă de creativitate. (Byoung-il Sun, Coreea de Sud)
Fotografii: Art Safari
