51 de miliarde de euro, valoarea pieţei de artă globală în 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/51-de-miliarde-de-euro-valoarea-pietei-de-arta-globala-in-2014/

Piaţa de artă globală şi-a depăşit precedentul record, stabilit înainte de declanşarea crizei financiare mondiale, şi a generat venituri de 51 de miliarde de euro pe plan mondial în anul 2014, potrivit unui raport întocmit de European Fine Art Foundation.

Un articol de Petre Ivan|16 martie 2015

Această fundaţie olandeză, cu sediul la Maastricht, care organizează în fiecare an European Fine Art Fair, unul dintre cele mai mari târguri de profil din lume, afirmă că piaţa mondială de artă a înregistrat în 2014 o creştere de şapte procente şi a reuşit să depăşească astfel precedentul record de venituri – 48 miliarde de euro – care fusese stabilit în 2007.

Deşi valoarea totală a tranzacţiilor de artă a stabilit un nou record, numărul tranzacţiilor a înregistrat o scădere faţă de anul 2007.

Aproximativ 1.530 de loturi în valoare de cel puţin 1 milion de euro au fost vândute în 2014, iar 96 dintre acestea au valorat peste 10 milioane de euro. Deşi aceste loturi au reprezentat doar 0,5 procente din numărul total al tranzacţiilor mondiale de artă, ele au asigurat aproape jumătate din valoarea totală a pieţei de artă.

13 milioane de persoane bogate

La sfârşitul anului 2013, pe plan mondial existau 13,7 milioane de persoane bogate, în creştere cu 15 procente faţă de anul 2012, iar averea totală a acestor persoane a fost de aproximativ 53 trilioane de euro, potrivit aceluiaşi raport.51 de miliarde

La polul opus al pieţei de artă, un număr tot mai mare de tranzacţii de mică valoare au avut loc online. Vânzările de artă şi de antichităţi care au avut loc exclusiv pe internet au generat venituri totale de 3,3 miliarde de euro în 2014.

Statele Unite au înregistrat anul trecut 39% din vânzările mondiale de artă, fiind cea mai mare piaţă de artă din lume, urmată de China şi Marea Britanie – ambele cu 22% din totalul vânzărilor mondiale.

Artiştii contemporani, extrem de apreciaţi

Cel mai consistent segment al pieţei globale de artă a fost reprezentat de arta postbelică şi cea contemporană, cu 48% din totalul vânzărilor.

Arta modernă, realizată de artişti născuţi între 1875 şi 1910, a reprezentat 28% din totalul vânzărilor de artă mondială.

Foto: 51 de miliarde de euro, piaţa de artă –  facebook

26
/10
/22

Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din țară, prezintă în cadrul ediției a X-a, o artistă neconvențională, cu un parcurs atipic la fel ca personalitatea sa: Lilian Theil. Născută la Brașov în 1932, artista are o tehnică specială (appliqué): „pictează” cu acul de cusut și creează artă profund încărcată de simboluri contemporane din haine pe care nu le mai poartă.

24
/10
/22

De joi, 27 octombrie până la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vârstă cuprinsă între 15-18 ani sunt invitați să participe la etapa a doua a proiectului „𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐌𝐮𝐬𝐞𝐮𝐦𝐬 𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐇𝐞𝐚𝐫𝐭𝐬”, în cadrul căreia vor realiza patru instalații artistice ce au ca temă imaginarea viitorului, tinerii având astfel ocazia de a deveni creatorii unei lumi capabile să-i integreze pe ei și pe cei din generațiile următoare.

21
/10
/22

Finalul lunii octombrie aduce două expoziții noi în spațiile neconvenționale ale Celulei de Artă – pe 22 octombrie, la Galeria Verticală by Celula de Artă, găzduită de Random Space (str. Popa Petre nr. 21) va avea loc vernisajul „Let’s run back to a zero point. Look inside” a artistei Marina Aristotel, iar pe 24 octombrie, la Celula de Artă din Bd. Carol nr. 53, Daniel Loagăr aduce „Protoype for Future Cities”.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.