A murit scriitoarea Ana Maria Sireteanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-scriitoarea-ana-maria-sireteanu/

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 – 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

Un articol de Liliana Matei|21 iunie 2014

Ana Maria Sireteanu s-a născut în Bucureşti, pe 21 februarie 1945. A fost nepoată din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naţionale şi internaţionale în paraşutism şi în aviaţie Smaranda Brăescu şi a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film şi teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme româneşti, precum „Iancu Jianu” şi „Ciuleandra”.

Ana Maria Sireteanu a urmat cursurile Liceului „Sf. Iosif” din Bucureşti, redenumit „Vasile Alecsandri”, şi pe cele ale Liceului „Mihail Sadoveanu”, pe care l-a absolvit în 1962. În anul 1967 a fost admisă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Ulterior a susţinut un doctorat în ştiinţe psihologice, specializarea psihologie mass-media, cu teza „Creaţia imagologică – Rolul mass-media”, precizează Mediafax.

În anul 1968 a început colaborarea cu radioul public. În perioada 1975 – 2003 a fost redactor de emisiuni radio şi TV culturale şi educaţionale la Radioteleviziunea Română, iar, după 1990, realizator.

A deţinut, tot după 1990, mai multe funcţii manageriale, între anii 1996 şi 2002 fiind directoarea postului Radio România Cultural. A rămas colaboratoarea radioului până în anul 2005.

În perioada 2003 – 2005 a fost profesor asociat al Facultăţii de Jurnalism, Universitatea Hyperion, şi, între 2005 şi 2008, lector doctor la catedra de jurnalism radio a Facultăţii de Jurnalism din Universitatea Hyperion.

De asemenea, Ana Maria Sireteanu a transpus în plan profesional realizările personale creând misiunea culturală educaţională a postului de radio public, prin concepţia grilei de programe şi colaborând cu o echipă jurnalistică performantă şi cu personalităţi din ţară şi de peste hotare. A înfiinţat proiecte, precum Gala Premiilor Canalului Cultural şi spectacolele de poezie şi muzică Arta Poetica, fondate în 1996 în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Totodată, Ana Maria Sireteanu a fost o apreciată poetă (volumele „Amintiri din Tranziţara” şi „Psihopoezia”), precum şi coordonatoare a două manuale de jurnalism cultural editate în 1998 şi 2000.

Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate, Distincţia Culturală pentru ataşamentul faţă de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariştilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar şi alte premii ale unor prestigioase instituţii din ţară şi din străinătate.

Ana Maria Sireteau a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România – secţia poezie, a Asociaţiei Psihologilor din România, a Consiliului Naţional al Ziariştilor din România. A fost preocupată de activitatea nonguvernamentală, fiind preşedintele Asociaţiei culturale ARCVIPP prin care a promovat memoria celebrei sale mătuşi Smaranda Brăescu.

„Ana-Maria Sireteanu lasă în urma sa o bogată moştenire radiofonică, prin emisiunile şi programele realizate, prin studenţii şi mai tinerii jurnalişti pe care i-a pregătit şi îndrumat. Colegii din radioul public deplâng dispariţia unuia dintre cei mai sinceri şi verticali jurnalişti români de după 1990, modest şi cu mare dragoste pentru oameni şi comunicare şi sunt alături de întrega sa familie. Dumnezeu s-o odihnească!”, se arată pe site-ul Radio Romania Cultural.

Foto: Facebook Ana Maria Sireteanu

 

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.