A murit scriitoarea Ana Maria Sireteanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-scriitoarea-ana-maria-sireteanu/

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 – 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

Un articol de Liliana Matei|21 iunie 2014

Ana Maria Sireteanu s-a născut în Bucureşti, pe 21 februarie 1945. A fost nepoată din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naţionale şi internaţionale în paraşutism şi în aviaţie Smaranda Brăescu şi a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film şi teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme româneşti, precum „Iancu Jianu” şi „Ciuleandra”.

Ana Maria Sireteanu a urmat cursurile Liceului „Sf. Iosif” din Bucureşti, redenumit „Vasile Alecsandri”, şi pe cele ale Liceului „Mihail Sadoveanu”, pe care l-a absolvit în 1962. În anul 1967 a fost admisă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Ulterior a susţinut un doctorat în ştiinţe psihologice, specializarea psihologie mass-media, cu teza „Creaţia imagologică – Rolul mass-media”, precizează Mediafax.

În anul 1968 a început colaborarea cu radioul public. În perioada 1975 – 2003 a fost redactor de emisiuni radio şi TV culturale şi educaţionale la Radioteleviziunea Română, iar, după 1990, realizator.

A deţinut, tot după 1990, mai multe funcţii manageriale, între anii 1996 şi 2002 fiind directoarea postului Radio România Cultural. A rămas colaboratoarea radioului până în anul 2005.

În perioada 2003 – 2005 a fost profesor asociat al Facultăţii de Jurnalism, Universitatea Hyperion, şi, între 2005 şi 2008, lector doctor la catedra de jurnalism radio a Facultăţii de Jurnalism din Universitatea Hyperion.

De asemenea, Ana Maria Sireteanu a transpus în plan profesional realizările personale creând misiunea culturală educaţională a postului de radio public, prin concepţia grilei de programe şi colaborând cu o echipă jurnalistică performantă şi cu personalităţi din ţară şi de peste hotare. A înfiinţat proiecte, precum Gala Premiilor Canalului Cultural şi spectacolele de poezie şi muzică Arta Poetica, fondate în 1996 în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Totodată, Ana Maria Sireteanu a fost o apreciată poetă (volumele „Amintiri din Tranziţara” şi „Psihopoezia”), precum şi coordonatoare a două manuale de jurnalism cultural editate în 1998 şi 2000.

Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate, Distincţia Culturală pentru ataşamentul faţă de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariştilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar şi alte premii ale unor prestigioase instituţii din ţară şi din străinătate.

Ana Maria Sireteau a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România – secţia poezie, a Asociaţiei Psihologilor din România, a Consiliului Naţional al Ziariştilor din România. A fost preocupată de activitatea nonguvernamentală, fiind preşedintele Asociaţiei culturale ARCVIPP prin care a promovat memoria celebrei sale mătuşi Smaranda Brăescu.

„Ana-Maria Sireteanu lasă în urma sa o bogată moştenire radiofonică, prin emisiunile şi programele realizate, prin studenţii şi mai tinerii jurnalişti pe care i-a pregătit şi îndrumat. Colegii din radioul public deplâng dispariţia unuia dintre cei mai sinceri şi verticali jurnalişti români de după 1990, modest şi cu mare dragoste pentru oameni şi comunicare şi sunt alături de întrega sa familie. Dumnezeu s-o odihnească!”, se arată pe site-ul Radio Romania Cultural.

Foto: Facebook Ana Maria Sireteanu

 

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.