Alexandra Gulea: „Alexandru a apărut printr-un miracol, cu foarte scurt timp înainte de filmare“
https://www.ziarulmetropolis.ro/alexandra-gulea-alexandru-a-aparut-printr-un-miracol-cu-foarte-scurt-timp-inainte-de-filmare/

Regizoarea Alexandra Gulea a declarat, joi seară, la premiera lungmetrajului său ,,Matei, copil miner”, că pelicula conţine elemente de documentar, afirmând că a simţit că în Valea Jiului putea să povestească ,,într-un mod concentrat” o stare a societăţii româneşti.

Un articol de |22 noiembrie 2013

Regizoarea Alexandra Gulea a declarat, joi seară, la premiera lungmetrajului său, „Matei, copil miner“, că pelicula conţine elemente de documentar, afirmând că a simţit că în Valea Jiului putea să povestească „într-un mod concentrat“ o stare a societăţii româneşti.

Regizoarea Alexandra Gulea (foto dreapta), care a fost prezentă joi seară la premiera lungmetrajului „Matei, copil miner” de la Cinema Studio din Bucureşti, alături de echipa filmului, a mulţumit persoanelor cu care a lucrat la realizarea peliculei, dar şi tatălui său, Stere Gulea, şi lui Vlad Niţescu, care au susţinut-o pe parcursul creării acestui proiect cinematografic.

„Eu m-am născut puţin în cinema, având un tată cineast, deci, pentru mine, ficţiunea a fost undeva aproape. În schimb, cred că în filmul acesta, deşi nu pare, sunt elemente de documentar care joacă un rol important. În alegerea copilului era pentru mine clar că personalitatea lui o să intervină în personalitatea copilului din film, aşa că am preluat foarte mult de el. Ne-am întâlnit undeva la mijloc şi, de asemenea, locul era esenţial pentru mine, pentru că povestea se petrece la Uricani. Am lucrat în decoruri reale, am lucrat şi cu oameni de acolo”, a spus Alexandra Gulea.

Alexandra Gulea l-a întâlnit pe Alexandru Czuli, cel care îl interpretează pe Matei, după ce a văzut toţi copiii din Valea Jiului. „Ne-am dus în absolut toate şcolile, în vreo 30-40 de şcoli şi ne-am uitat în fiecare clasă la copiii de vârsta respectivă. I-am chemat pe mulţi la un casting, în faţa camerei, şi Alexandru a apărut printr-un miracol, cu foarte scurt timp înainte de filmare, el dând o probă de fapt pentru un copil care trebuia să cânte în film”, a spus aceasta.

Regizoarea a completat că, în momentul în care l-a auzit cântând, „au început să curgă lacrimile” şi şi-a spus că el este cel care trebuie să interpreteze personajul principal.

Alexandra Gulea şi semnele unui film bun

„Locul mineritului a fost un factor special, deci ştim în timpul comunismului ce forţă reprezentau minerii, dar şi după revoluţie”, a mai spus aceasta.
„Mi se părea că în Valea Jiului pot să povestesc într-un mod concentrat o stare a societăţii româneşti, datorită acestui contrast extraordinar care este acolo, între un peisaj absolut sublim şi ce au făcut oamenii. Mă refer la cum arată intervenţia umană şi de asemenea la epocile în arhitectură – pentru că e arhitectura aceasta stalinistă, cu blocurile lui Ceauşescu.
Vizual, mi se părea că se povesteşte foarte bine starea pe care eu voiam să o povestesc. Văzând filmul, este destul de lesne de înţeles de ce oamenii aceştia trebuie să plece să caute de muncă în străinătate”, a declarat Alexandra Gulea.
Alexandra Gulea Matei copil miner
Alexandru Czuli – Matei, copil miner
Pe de altă parte, regizoarea a relatat că proiectul a durat cinci ani, de la primele călătorii de documentare şi până la premiera de la Rotterdam. Alexandra Gulea a precizat că săptămâna viitoare filmul va rula la Petroşani şi la Uricani.
Matei (Alexandru Czuli) are 11 ani şi este pasionat de ştiinţele naturii. El locuieşte împreună cu bunicul lui (Remus Mărginean) în Valea Jiului. Pentru că părinţii lui sunt plecaţi la muncă în Italia, între copil şi bunic se dezvoltă o relaţie de profundă complicitate. În urma unui incident, Matei este exmatriculat din şcoală, spre disperarea bunicului care reacţionează violent.
Copilul fuge de acasă, iar peregrinările se transformă într-un traseu iniţiatic. Filmul tematizează pierderea înainte de vreme a copilăriei şi confruntarea lui Matei cu duritatea vârstei adulte, notează Mediafax.
Alexandra Gulea este regizoare, monteuză şi scenaristă. A absolvit Ecole Nationale Supérieure des Beaux Arts la Paris şi a studiat filmul documentar la Munich Film School. Documentarul Alexandrei Gulea „Dumnezeu la Saxofon, Dracu’ la Vioară/ God Plays Sax, the Devil Violin” a câştigat opt premii internaţionale, printre care renumitul German Short Film Prize.
Foto credit: Cinemagia, Alexandra Gulea
28
/11
/19

CRONICĂ DE FILM După „Cealaltă Irina” (2009) și „Q.E.D.” (2013), regizorul Andrei Gruzsniczki revine cu un nou lungmetraj, „Zavera” (2019), o dramă minimalistă - dar și manieristă - despre un inginer constructor (Dorian Boguță) a cărui viață e dată peste cap de moartea celui mai bun prieten (Șerban Pavlu).

28
/11
/19

Organizat de American Independent Film Festival și Cinema „Elvire Popesco”, pe 30 noiembrie, Maratonul „Blade Runner” este o invitație în lumea a două filme cult.

27
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Martin Scorsese revine cu voluptate la ce i-a fost cel mai drag: filmul cu gangsteri. Produs și lansat de Netflix, adică în afara limitărilor la durată impuse de o distribuție în cinematografe, „The Irishman” i-a permis veteranului regizor să se lăfăie într-o cronică a mafiei de aproape trei ore și jumătate.

23
/11
/19

10 filme internaționale proiectate în premieră la București, un juriu de excepție, 12 masterclass-uri și 2 workshop-uri cu specialiști în cinematografie și actorie, și voie bună fără limite!

21
/11
/19

CRONICĂ DE FILM După două filme ilustrative, fără forță, eșuate, „Poarta Albă” (2014) și „Fals tratat de mântuire a sufletului” (2018), nu aveam mari așteptări de la noul lungmetraj al regizorului Nicolae Mărgineanu, „Cardinalul” (2019), tot despre victimele comunismului. Filmul are însă câteva calități, fără a fi memorabil.

19
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Primele două episoade din sezonul al treilea al miniseriei „Umbre”, produs de HBO și scris și regizat de Bogdan Mirică, arată mai bine decât primele două sezoane. Asta nu înseamnă că lipsesc de tot replicile teribiliste sau că narațiunea nu e tot simplistă. Doar că personajele sunt mai închegate.