Alexandru Tatos şi două creaţii memorabile, la „Duminica filmului românesc”
https://www.ziarulmetropolis.ro/alexandru-tatos-si-doua-creatii-memorabile-la-duminica-filmului-romanesc/

Filmele „Mere roşii“ (1976) şi „Secvenţe“, de Alexandru Tatos, vor fi prezentate astăzi la „Duminica filmului românesc“.

Un articol de Andrada Văsii|15 decembrie 2013

Filmele „Mere roşii“ (1976) şi „Secvenţe“, de Alexandru Tatos, vor fi prezentate astăzi la „Duminica filmului românesc“.

Şi în această săptămână, TVR 2 a pregătit cinefililor iubitori ai şcolii autohtone de cinematografie, la „Duminica filmului românesc”, două dintre cele mai reprezentative creaţii ale regizorilor români de referinţă.

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Alexandru Tatos (9 martie 1937 – 31 ianuarie 1990) a debutat în 1974, cu serialul „Un August în flăcări”, pe care l-a regizat împreună cu Dan Piţa. Ca şi Liviu Ciulei sau Lucian Pintilie, Alexandru Tatos venea din lumea teatrului iar acest serial a reprezentat iniţierea sa în lumea cinematografică.

Au urmat peliculele „Mere roşii”, „Rătăcire”, „Duios Anastasia trecea”, „Secvenţe”, acestea fiind câteva din cele mai cunoscute capodopere ale regretatului regizor. Alexandru Tatos rămâne unul dintre principalii regizori care a adus un suflu nou, tonic, în cinematograful românesc.

De la ora 14.10, intră în emisie drama „Mere roşii“, după un scenariu de Ion Băieşu, având în rolurile principale actori de prim rang precum: Mircea Diaconu, Florin Zamfirescu, Carmen Galin, Mitică Popescu, Ernest Maftei, Emilia Dobrin.

Alexandru Tatos

Alexandru Tatos, regizorul filmelor „Secvenţe“ şi „Mere roşii“ 

Un tânăr medic chirurg – pasionat consumator de mere roşii – excelent profesionist şi inflexibil în privinţa respectării normelor morale, se află într-o luptă permanentă cu indiferenţa şi ignoranţa semenilor săi, cu micimea lor sufletească, obtuzitatea şi carierismul directorului spitalului.

Bine intenţionat şi lucid, gata de sacrificii personale, el consideră că are pe lume un singur duşman real: moartea, pe care, din păcate, nu reuşeşte întotdeauna s-o înfrângă.

De la ora 20.10 este programată cea de-a doua producţie în regia lui Alexandru Tatos: „Secvenţe“, considerat cel mai reprezentativ film al său. Avându-i în distribuţie pe: Geo Barton, Luminiţa Gheorghiu, Mircea Diaconu, filmul este compus din trei episoade independente: „Telefonul”, „Prospecţie” şi „Patru palme” şi descrie culisele cinematografiei înainte de 1989, cu atmosfera şi cu problemele care apăreau în acei ani pe parcursul filmărilor.

Atmosfera şi problemele specifice realizării unei producţii cinematografice sunt aflate de public din cele trei „scheciuri” în care apare, în rolul regizorului, chiar Alexandru Tatos.

Prima „schiţă” a filmului, „Telefonul”, descrie chinurile unui cineast în criză de inspiraţie, în timp ce a doua parte, „Prospecţia”, este bazată pe confesiunea unui ospătar – undeva în provincie, în timpul unei prospecţii. Episodul „Patru palme” încheie tripticul având ca temă figuranţii, cei din film şi din viaţă.

Foto credit: TVR, Alexandru Tatos

29
/07
/13

CRONICĂ DE FILM „Deturnarea”, regizat de danezul Tobias Lindholm, este cronica neromanţată şi anti-eroică a unui tensionat război psihologic între două lumi. Pretextul îl constituie capturarea unei nave daneze de către piraţi.

27
/07
/13

Peste 5.000 de filme documentare din întreaga lume, aflate în arhiva Studioului Astra Film Sibiu, pot fi vizionate la cerere de turişti, cercetători sau cinefili, în cadrul unui program estival. Un bilet costă șase lei, iar filmele pot fi văzute de luni până vineri între orele 9 și 15, la sediul Studioului Astra Film.

25
/07
/13

Căderea comunismului a însemnat şi desfiinţarea cenzurii oficiale şi intrarea într-o nouă estetică cinematografică. Dacă puţinii rebeli din filmul românesc al anilor `90 mai aveau de luptat cu trecutul şi prezentul, cei ai Noului Cinema sunt mai degrabă apărătorii unor cauze personale.

24
/07
/13

Cinematografia mondială a oferit în istoria sa numeroase portrete remarcabile de rebeli. Însă şi filmul românesc din timpul comunismului a avut propriii tineri nonconformişti, spirite libere şi periculoase pentru un întreg sistem.