Andrei Makine: „Atunci când vorbim despre iubire, limba devine universală“
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-makine-atunci-cand-vorbim-despre-iubire-limba-devine-universala/

Scriitorul francez Andrei Makine a vorbit la întâlnirea cu publicul prezent la Târgul Gaudeamus despre romanul ,,O femeie iubită”, apărut recent la editura Polirom, spunând, totodată, că atunci când vine vorba despre iubire nu contează limba în care scrii, aceasta devenind universală.

Un articol de Andrada Văsii|26 noiembrie 2013

Scriitorul francez Andrei Makine a vorbit, duminică, la întâlnirea cu publicul prezent la Târgul Gaudeamus, despre romanul „O femeie iubită“, apărut recent la editura Polirom, spunând, totodată, că atunci când vine vorba despre iubire nu contează limba în care scrii, aceasta devenind universală.

Andrei Makine a purtat un dialog cu jurnalistul Luca Niculescu, în prezenţa câtorva zeci de persoane venite să-l cunoască pe scriitorul francez.

El a vorbit despre romanul ,,O femeie iubită”, care a apărut recent la editura Polirom şi care are ca punct de plecare pasiunea tânărului regizor rus Oleg Erdmann pentru Ecaterina cea Mare, care îl îndeamnă să dezlege misterul din jurul ţarinei ce a domnit în Rusia vreme de 34 de ani (1762 – 1796). Andrei Makine a spus că a scris acest volum pentru a reabilita memoria Ecaterinei, care a fost un personaj calomniat.

Admirată în epocă de Voltaire, Cagliostro şi Casanova, Ecaterina cea Mare a fost pe rând caracterizată de istorici drept o desfrânată cu tendinţe nimfomane sau ca o suverană luminată care a reformat Imperiul Rus, transformându-l într-o mare putere europeană.

Dincolo de toate aceste clişee, investigaţiile lui Erdmann aduc la lumină dramele intime ale celebrului personaj istoric, constituindu-se într-un roman memorabil, care transcende biografia, revelând totodată libertatea de a trăi şi de a iubi.

Întrebat dacă i-a fost dificil să scrie în altă limbă decât cea maternă, rusa, Andrei Makine a spus că scrie de foarte multă vreme în limba franceză şi s-a obişnuit. Ceea ce este mai dificil este să treacă de la limbajul colocvial la cel pe care îl foloseşte în scris. Acesta a spus că proza artistică este aceeaşi în orice limbă, dar limbajul cotidian şi limbajul poeţilor, al scriitorilor este cel care diferă.

Dubla viaţă literară a lui Andrei Makine

De asemenea, pentru că a fost întrebat în ce limbă redacta scrisorile de dragoste, Makine a spus: „Atunci când vorbim despre iubire, limba devine universală”.

Scriitorul francez a fost întrebat şi despre „dubla sa viaţa literară”, Andrei Makine semnând unele romane ale sale sub pseudonimul Gabriel Osmonde.

„Makine abordează teme care sunt legate de istoria rusă, personajele sale sunt întotdeauna înserate într-un contex bine definit. (…) Osmonde se poate debarasa de acest înveliş istoric, sociologic”, a spus Andrei Makine la întâlnirea cu publicul de la Târgul Gaudeamus. Totodată, a afirmat că nu se recunoaşte pe sine atunci când citeşte lucrurile care apar pe internet în ceea ce îl priveşte.

La întâlnirea cu publicul, Makine a fost întrebat cum crede că va evolua romanul, dacă va mai exista sau nu peste 20 de ani şi a spus că acesta este un gen într-o continuă schimbare, care se va adapta timpurilor ce vor veni.

Andrei Makine

Volumul lui Andrei Makine, lansat de Editura Polirom

Născut în Siberia, dar stabilit la Paris spre sfârşitul anilor ’80, Andrei Makine se numără în prezent printre cei mai apreciaţi scriitori francezi contemporani, fiind asimilat de ţara de adopţie imediat după succesul romanului „Testamentul francez” (1995, Polirom, 2002, 2013), distins cu cele mai prestigioase premii literare din Franţa: Goncourt, Médicis şi Goncourt des Lyceens. Scrise într-un stil sobru şi evocator inconfundabil, romanele sale au fost traduse în peste patruzeci de limbi străine.

La Editura Polirom i-au apărut volumele „Crima Olgăi Arbelina” (2001), „Pământul şi cerul lui Jacques Dorme” (2004), „Femeia care aştepta” (2005), ,,Iubirea omenească” (2007), „Recviem pentru Est” (2008), „Viaţa unui bărbat necunoscut” (2010) şi „Cartea scurtelor iubiri eterne” (2011). În 2005, scriitorul a fost recompensat cu premiul Prinţul de Monaco pentru cariera sa literară, notează Mediafax.

Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo din Bucureşti, a inclus peste 600 de evenimente.

Acestea au avut loc la standurile celor aproximativ 400 de expozanţi – un nucleu puternic şi bine definit de edituri româneşti, instituţii de învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile cultură şi educaţie – şi în spaţiile special amenajate de organizator în incintă.

Foto credit: Wikipedia, foto cu Andrei Makine 

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.

31
/01
/19

Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Asociația ARCCA organizează a doua ediţie a seriei de conferinţe „Despre lumea în care trăim”, un festival de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialişti şi oameni de cultură de prestigiu, care va avea loc la […]

29
/01
/19

După ce a cucerit lumea cu „Citind Lolita în Teheran”, scriitoarea Azar Nafisi a revenit cu „Lucruri nespuse” - o colecție de amintiri care își poartă cititorul în mijlocul evenimentelor din Iranul ultimului secol.

28
/01
/19

La început de an 2019, declarat Anul Cărții în România, vă propunem un top al celor mai bune apariții editoriale ale anului trecut, din zona ficțiune. Ziarul Metropolis a realizat un top al celor mai bune cinci romane publicate în 2018 în România.

27
/01
/19

Și pentru că 27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, vă propunem spre lectură „Omul în căutarea sensului vieții” (Editura Vellant), cronica experiențelor îngrozitoare trăite de psihiatrul Viktor Frankl în timpul detenției sale la Auschwitz și în alte lagăre.

25
/01
/19

METROPOLIS SPECIAL. Pe 25 ianuarie 1882 se năștea, la Londra, Virginia Woolf. 137 de ani mai târziu, vă invităm să ne-o amintim răsfoindu-i jurnalul.

16
/01
/19

Romanul autobiografic „Promisiunea zorilor” de Romain Gary (traducere din franceză și note de Daniel Nicolescu) a fost publicat la editura Humanitas Fiction, în anul 2018.

16
/01
/19

Editura Litera anunță peste 700 lansări editoriale noi în 2019 și vă propune să notați în agendă cărțile-eveniment peste care nu trebuie să treceți fără a le fi citit anul acesta.

14
/01
/19

„Anul Cărții” se deschide cu o conferință națională dedicată profesioniștilor în comunicare din editurile românești. Programată pe data de joi, 17 ianuarie 2019, începând cu ora 10.00, la Salonul de Carte „Luceafărul” (Bulevardul Unirii nr. 10), conferința își propune să îi reunească pe specialiștii în comunicare din editurile autohtone.