Artiştii îi iau apărarea actriţei Oana Pellea printr-o scrisoare către Mircea Dinescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/artistii-ii-iau-apararea-actritei-oana-pellea-printr-o-scrisoare-catre-mircea-dinescu/

Ziarul Metropolis publică scrisoarea Liei Bugnar, actriţă şi dramaturg, asumată de mai mulţi artişti şi adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele publicaţiei „Caţavencii“.

Un articol de Corina Vladov|25 octombrie 2013

Ziarul Metropolis publică scrisoarea Liei Bugnar, actriţă şi dramaturg, adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele publicaţiei Caţavencii. Textul, conceput de Lia Bugnar, dar asumat de mai mulţi artişti, este o replică la pamfletul unui angajat de la Caţavencii, în care a fost criticată actriţa Oana Pellea.

„Atacul apărut în «Caţavencii» împotriva doamnei Oana Pellea a revoltat mare parte din breasla actoricească. Întrucât revolta neformulată nu prea are efect, am pus-o în nişte cuvinte, într-o scrisoare adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele ziarului.

Cuvintele-s ale mele dar m-am sfătuit cu toţi aceia din jurul meu cărora articolul le-a provocat aceeaşi revoltă ca şi mie. Scrisoarea deschisă va apărea într-o petiţie online, dar până e verificată şi vom avea un link durează uneori şi până la 48 de ore. Până atunci o postez aici şi potenţialii semnatari pot să-şi arate susţinerea“, scrie Lia Bugnar pe Facebook.

Regizorii Radu Afrim şi Chris Simion, actorii Marius Manole, Vlad Zamfirescu, Maria Obretin, Cristina Casian, Nicoleta Lefter, Constantin Cojocaru, Irina Cojar, Ilinca Manolache, Vlad Logigan se numără printre primii artişti care îşi arată susţinerea faţă de Oana Pellea.

„Domnule Mircea Dinescu,

Considerăm articolul apărut în ziarul «Cațavencii», ziar al carui președinte sînteți, o jignire la adresa întregii bresle actoricești, nu numai la adresa doamnei Oana Pellea. Știm că trăim vremuri murdare, de incultură crasă, incultură la care ziarele și televiziunile contribuie din plin. Totuși, chiar în jalnicul context cultural în care ne aflăm, articolul scris de Radu Alexandru, «Oana Pellea și valorile,» a reușit să ne agreseze într-un mod foarte personal pe toți.

Dacă acest articol ar fi apărut într-una din fițuicile de scandal care împovărează tarabele bucureștene sau pe blogul domnului care semnează articolul, nu ne-ar fi mirat cîtuși de puțin.

Dar acest articol apare într-un ziar care poartă numele unui celebru personaj al celui mai mare dramaturg din literatura română, ziar al cărui preşedinte este un poet important pe nume Mircea Dinescu. Denumindu-vă ziarul «Cațavencii» ați lăsat impresia că vă raportați la alte valori decît la dejecțiile care inundă mass-media de ani buni încoace. De aici şi speranța noastră că această scrisoare pe care v-o adresăm nu va ramîne fără urmări.

Oana Pellea

Oana Pellea, în „Vocea umană“, de la Teatrul Metropolis. Foto: Maria Ştefănescu

Cerem ca domnului Radu Alexandru să nu i se mai pună la dispoziție spațiu în ziarul dumneavoastră pentru a-și exprima părerile. Și niște scuze publice din partea ziarului ar fi binevenite dar simțim și noi că deja pretindem o porție de normalitate cam mare, în vremurile anormale pe care le trăim.

Nu e nevoie să explicăm aici şi de aceea nici n-o vom face, de ce doamna Oana Pellea este un om care înseamnă mult în teatrul românesc, valoare care ar fi existat indiferent ce nume de familie ar fi purtat această actriță.

Citiţi şi scrisoarea Rodicăi Mandache: „Eu sunt sigură că acest băiat nu a văzut-o pe Oana în nimic, nici la teatru, nici la cinema, că nu i-a citit cărţile“

Mizeria care se revarsă din articol ne lovește pe toti și, știind că sînteți un om care iubește teatrul, vă cerem să aveți o reacție. Libertatea care i s-a acordat domnului Radu Alexandru de a-și dezlănțui disprețul (provenit în primul rînd dintr-o incultură mărturisită cu mîndrie din primele rînduri ale articolului) nu are nici un fel de legătură cu libertatea presei. Este libertatea mitocăniei, este libertatea rinocerizării, este semnul că nimic nu mai înseamnă nimic în România de azi.

Așteptăm răspunsul dumneavoastră față de mizeria care s-a publicat sub numele de «Cațavencii», altfel vom considera ziarul dumneavoastră o alt[ variație la hîrtia igienică vîndută sub numele de presă în peisajul cotidian.” (Lia Bugnar)

Foto cu Oana Pellea – Lehel Makara, Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj“

22
/10
/14

Anamaria Marinca, cea care interpretează rolul Irmei în drama de război "Furia: Eroi anonimi/ Fury", a declarat, la premiera lungmetrajului de la Festivalul de Film de la Londra, că Brad Pitt, alături de care joacă în această peliculă, şi regizorul David Ayer au fost "sprijinul" său.

22
/10
/14

Les Films de Cannes à Bucarest se deschide vineri, 24 octombrie, de la ora 17.30, la Cinema Studio cu Trece şi prin perete, în regia lui Radu Jude, singurul film selecţionat – şi premiat – anul acesta la Cannes. În închuiderea festivalului, pe 30 octombrie, de la ora 20.00, va rula White God/ Oraşul câinilor, câştigătorul secţiunii Un certain Regard la Festivalul de la Cannes şi candidatul Ungariei la Oscar.

22
/10
/14

Iubitorii teatrului pot vedea în zilele de 22 şi 23 octombrie, de la ora 19.00, la Palatul Naţional al Copiilor (Bulevardul Tineretului 8-10, Bucureşti) - Sala Ion Cojar - "Cine e fazanul", de G. Feydeau. Spectacolul are două distribuţii diferite din care fac parte studenţi din anul III, Arta Actorului de la UNATC „I.L. Caragiale”.

22
/10
/14

Scenografia este arta de a executa decoruri și costume pentru un spectacol de teatru. În era tehnologiei, scenografia poate fi transpusă prin mijloace multimedia și astfel teatrul ne conduce într-o altă dimensiune sau ne creează o iluzie optică. Helmut Stürmer și Carmen Lidia Vidu explică dacă mijloacele multimedia pot fi un inamic al scenografiei clasice.

21
/10
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „La capătul liniei”, poate cel mai important lungmetraj al lui Dinu Tănase, director de imagine devenit regizor, este o mostră de cine-verite întârziat, însă alb-negrul imaginii, surprinderea unei realităţi necosmetizate şi jocul credibil al actorilor îl fac unul din cele mai bune filme româneşti ale anilor `80.

21
/10
/14

Începând de astăzi, 21 octombrie 2014, „Omul cu mârţoaga” de George Ciprian, una din ultimele premiere ale fostei Săli Amfiteatru, poate fi văzută pe scena sălii Atelier a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, de la ora 19.30.

21
/10
/14

Anul acesta Rusia va fi invitat de onoare al Târgului Internațional de Carte „GAUDEAMUS” organizat de Radio România. În premieră absolută, românii vor avea parte de o săptămână a mâncărurilor tradiţionale din Rusia (la unul dintre restaurantele din Centrul Vechi al Bucureştiului) și se vor bucura de colecția de aur MOSFILM pe DVD, pentru că Zilele Filmului Rus, deja tradiționale, vor fi dedicate celor 90 de ani de la înființarea concernului cinematografic Mosfilm.

21
/10
/14

Între 3 și 9 noiembrie 2014, Bucureștiul devine scena principală a teatrului independent românesc. Timp de o săptămână, Festivalul Național de Teatru Independent va prezenta cele mai bune producții independente din țară, workshop-uri inedite și conferințe.

21
/10
/14

Sâmbătă, 1 noiembrie, în cadrul seriei de concerte bilunare Jazzaj la ARCUB, va avea loc concertul „Gypsy Blues“, susținut de Emil Bîzgă (trompetă), Marius Vernescu (pian), Toma Zaharia Tomiță (bas) și Tudy Zaharescu (tobe). Evenimentul va avea loc la Sala ARCUB din Str. Batiște nr. 14, de la ora 20:00.

20
/10
/14

Teatrul de Artă Bucureşti prezintă, în premieră, spectacolul “MOARTEA PENTRU PATRIE”. Dragoste, trădare, violență, inocență și uitare. Destinele locuitorilor a trei apartamente dintr-un bloc se întrepătrund într-o disperată luptă pentru supraviețuire urbană. Un spectacol în distribuţia: Constantin Cojocaru, Lucian Ifrim, George Constantinescu, Paula Chirilă, Dana Voicu, Ruxandra Hule.