AUGUSTE RODIN, sărbătorit de GOOGLE, luni, la 172 de ani de la naşterea sa
https://www.ziarulmetropolis.ro/auguste-rodin-sarbatorit-de-google-luni-la-172-de-ani-de-la-nasterea-sa/

Google sărbătoreşte, luni, 172 de ani de la naşterea sculptorului francez Auguste Rodin, printr-un logo care prezintă cea mai faimoasă sculptură a artistului – „Gânditorul”.   Noul logo al Google, realizat în albastru şi negru, prezintă una dintre sculpturile din seria „Gânditorul”, realizată de maestrul francez Auguste Rodin. În noul logo, „Gânditorul” lui Rodin înlocuieşte […]

Un articol de Andrada Văsii|12 noiembrie 2012

Google sărbătoreşte, luni, 172 de ani de la naşterea sculptorului francez Auguste Rodin, printr-un logo care prezintă cea mai faimoasă sculptură a artistului – „Gânditorul”.

 

Noul logo al Google, realizat în albastru şi negru, prezintă una dintre sculpturile din seria „Gânditorul”, realizată de maestrul francez Auguste Rodin. În noul logo, „Gânditorul” lui Rodin înlocuieşte cea de-a doua literă „O” din cuvântul Google.

Sculptorul, graficianul şi pictorul francez Auguste Rodin (12 noiembrie 1840 – 17 noiembrie 1917) a revoluţionat limbajul sculpturii, fiind considerat de mulţi critici drept cel mai mare sculptor după Michelangelo. Rodin şi-a demonstrat modernitatea nu doar prin stilul conceptual al lucrărilor sale, ci şi prin modul de expunere, alegând spaţiile în aer liber.

În 1907, în atelierul său a lucrat şi sculptorul român Constantin Brâncuşi, care, părăsind studioul după numai câteva luni, şi-a justificat plecarea spunând: „Nimic nu se poate înălţa la umbra marilor arbori!”.

Considerată o capodoperă a finalului de secol XIX, seria „Gânditorul” cuprinde peste 20 de sculpturi. „Gânditorul”, una dintre cele mai cunoscute sculpturi din lume şi cea mai cunoscută lucrare a sculptorului francez, prezintă silueta unui bărbat gol, stând pe o piatră, privind în jos, cu cotul drept sprijinit pe genunchiul stâng şi sprijinându-şi bărbia în palma dreaptă.

Realizate iniţial pentru a face parte dintr-un proiect monumental al maestrului Rodin, intitulat „Poarta Infernului”, inspirat din opera poetului şi filosofului italian Dante, sculpturile din seria „Gânditorul” au primit o nouă semnificaţie, devenind un simbol al doctrinei socialiste în timpul crizei politice din Franţa din 1906.

François Auguste René Rodin s-a născut într-o familie modestă din Paris. În 1853, la vârsta de 14 ani, este admis la École Spéciale de Dessin et de Mathématiques, urmând cursurile desenatorului Horace Lecoq de Boisbaudran şi ale pictorului Stéphane Belloc. Între anii 1854-1857 studiază la École des Arts Décoratifs, dar este respins de trei ori în decursul acestor ani în încercarea de a fi admis la École des Beaux-Arts. Urmează în acest timp cursuri de literatură şi istorie la Collège de France.

Debutează cu portrete şi desene, realizate sub îndrumarea lui Jean-Baptiste Carpeaux, după care, în anul 1864, începe să lucreze în atelierul sculptorului Albert Carrier-Belleuse, reprezentant al stilului denumit „seconde Empire”, realizând decoraţii murale, modele de ornamente şi vase la manufacturile de porţelan din Sèvres.

Împreună cu Albert Carrier-Belleuse pleacă, în 1870, la Bruxelles, colaborarea lor continuând până în 1872. Ulterior, Rodin începe să colaboreze cu sculptorul belgian Antoine-Joseph Van Rasbourgh, cu care decorează unele edificii publice din Bruxelles, dar şi case particulare.

În perioada 1875-1876, pleacă într-o călătorie de studii în Italia, la Florenţa şi la Roma, pentru a „descoperi secretele lui Michelangelo”, iar în 1877 merge într-un turneu al catedralelor gotice din centrul Franţei. În acelaşi an, expune la Cercul artistic şi literar din Bruxelles şi apoi la Salonul artiştilor francezi din Paris sculptura „Âge d’arain” (Vârsta de bronz), care provoacă scandal, fiind acuzat că a făcut un mulaj după natură. Între anii 1879-1882 lucrează la manufacturile din Sèvres, iar în 1880 îşi deschide propriul atelier la Paris, pe care îl va păstra până la sfârşitul vieţii.

Statul francez îi cumpără sculptura „Âge d’arain” şi îi comandă (în 1880) un portal (intrare principală monumentală într-un edificiu, de obicei încadrată cu un chenar de piatră, de zid sau de lemn şi bogat împodobită, n.r.) pentru viitorul Muzeu de Arte Decorative. Rodin alege tema infernului din opera lui Dante, lucrarea „La Porte d’Enfer” (Poarta Infernului) – un ansamblu de figuri dispuse aparent haotic, ca analogie vizuală a decăderii morale la sfârşit de secol – rămâne însă neterminată.

În 1895, inaugurează grupul statuar „Les Bourgeois de Calais” (Burghezii din Calais), iar în 1887 ilustrează voumul de poezii „Les Fleurs du Mal” (Florile răului) de Charles Beaudelaire, pentru editura Gallimard.

Ca membru fondator al Société nationale des Beaux-Arts, Rodin obţine în 1889 comanda executării unei statui a lui Victor Hugo pentru Panthéon-ul din Paris, dar, din cauză că sculptorul se decide să-l înfăţişeze pe poet gol şi înconjurat de muze, proiectul îi este respins. În 1893, devine preşedinte al secţiei de sculptură la Société Nationale des Beaux-Arts, ca succesor al lui Jules Dalou.

Anul 1899 este marcat de organizarea primelor mari expoziţii retrospective la Bruxelles, apoi la Rotterdam, Amsterdam şi la Haga. Cu ocazia Expoziţiei Universale din 1900, se inaugurează „Pavilionul Rodin”, în Place de l’Alma din Paris, unde sunt expuse 171 opere ale artistului, printre care pentru prima dată şi „Poarta Infernului”, deşi nu fusese finalizată. Pavilonul va fi demontat şi reconstruit la Meudon – domiciliul artistului – în anul următor.

În anul 1907, Rodin se instalează în Hôtel Biron din Paris, care, în anul următor, va deveni Muzeul Rodin. În 1911, participă la Expoziţia Regală de Arte din Berlin. Compoziţia „Burghezii din Calais” este cumpărată de statul englez şi va fi instalată în grădinile Westminster din Londra, în faţa Parlamentului. Între timp realizează sculpturile „Adam”, „Eva” şi „Gânditorul” (Le Penseur).

În Metropolitan Museum din New York este inaugurată, în 1912, o sală consacrată lui Auguste Rodin. În 1914 îi apare monografia „Les Cathédrales de France”, care cuprinde studiile sale asupra stilului gotic în arhitectură.

În anul 1916, Auguste Rodin se îmbolnăveşte grav şi donează o mare parte din colecţiile sale statului francez. La 29 ianuarie 1917, se căsătoreşte, la Meudon, cu Rose Beuret. Rose moare pe 14 februarie, iar Auguste Rodin se stinge din viaţă pe 17 noiembrie. Amândoi sunt înmormântaţi în cimitirul din Meudon.

La 4 august 1919, Muzeul Rodin din Paris îşi deschide porţile pentru public.

Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

 

Sursa: Mediafax

22
/06
/14

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE. Debut în regie al directorului de imagine Nicolae Mărgineanu, „Un om în loden” (1979) este un mai mult decât onorabil film polițist, vizionabil și astăzi, în pofida a două mari ghiulele propagandistice care îl trag în jos.

21
/06
/14

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 - 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

21
/06
/14

Cea de-a XI–a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent ANONIMUL se desfăşoară în acest an, în mod excepţional, în Bucureşti, în perioada 12-17 august, păstrând atmosfera din Deltă şi ideea de a te îndepărta de “betoanele urbane” ca să vezi filme bune într-o atmosferă specială.

20
/06
/14

CRONICĂ DE FILM. Cel mai recent lungmetraj de ficțiune al surprinzător de prolificului regizor Radu Gabrea, „O poveste de dragoste, Lindenfeld”, este ca o creatură împăiată: de la distanță pare un film promițător, dar, privit de aproape, lipsa naturaleții și a ritmului lasă o impresie pregnantă de dezamăgire.

19
/06
/14

Astăzi, începând cu ora 16.00 și până la ivitul zorilor, institutele și centrele culturale membre ale Clusterului EUNIC București și partenerii lor vă dau întâlnire la a opta ediție a Nopții Institutelor Culturale la București.

19
/06
/14

Tânăra și talentata regizoare Carmen Lidia Vidu prezintă cea de-a treia sa premieră în acest an, „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase“, vineri, 20 iunie, de la ora 19.30, la Godot Cafe Teatru. Spectacolul este un video poem teatral ce aduce pentru prima dată pe o scenă de teatru documente autentice, scrisori de arhivă, frânturi din interviurile, gândurile și amintirile Mariei Tănase, alături de şase dintre cântecele nemuritoare ale artistei, interpretate live.

19
/06
/14

Festivalul Național de Teatru “Toma Caragiu” a propus într-o marți, la Ploiești, evitând cu eleganță cele trei ceasuri rele prevestite de mai de mult, premiera spectacolului “Chip de foc” (“Fireface”), după un text absolut nebun al dramaturgului german Marius von Mayenburg (42 de ani).

19
/06
/14

În zilele noastre în care rețele sociale dezvăluie pas cu pas fiecare amănunt din viața unui om, ne-a mai rămas un singur loc în care putem fi surprinși sau uimiți de oameni – sala de teatru. 

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?