Avangarda revizitată: Brâncuși, Marcel Iancu, Salvador Dali, Pablo Picasso & Co
https://www.ziarulmetropolis.ro/avangarda-revizitata-brancusi-marcel-iancu-salvador-dali-pablo-picasso-co/

Joi, 18 decembrie, şi Sâmbătă, 20 decembrie, de la ora 18.00 , iubitorii filmului şi nu numai, pot viziona, la Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucureşti) – Sala „Jean Georgescu”, câteva documentare rare despre Avangarda din România şi Avangarda Europeană.

Un articol de Petre Ivan|16 decembrie 2014

Pe la începutul anilor ’20, Brâncuşi îi cere sfatul lui Man Ray pentru a-şi cumpăra un aparat de fotografiat. Acesta din urmă îi recomandă o cameră Thornton Pickard 13 x 18, dotată cu un obiectiv cu focalizare 250, cu burduf şi o cameră demontabilă 20 x 25, plus un suport cu cremalieră.

Îi mai recomandă să developeze negativele de sticlă la un atelier de specialitate, însă Brâncuşi refuză căpos, în maniera-i caracteristică şi, la fel cum făcuse şi cu atelierul la sosirea sa în Montparnasse, îşi construiește singur o cameră obscură în incinta acestuia.

Până la imaginea în mișcare nu mai era decât o jumătate de pas, iar în 1923 Man Ray înregistrează primele imagini cu Brâncuși la lucru.

Brancusi filmé: 1923-1939 reprezintă așadar totalitatea filmelor realizate de Constantin Brâncuși, necunoscute sau foarte puțin vehiculate, majoritatea constituindu-se fie ca documente cinematice ale propriilor sculpturi, fie ca gesturi artistice în sine sau de arhivare a anumitor apropiați cum au fost Victor Brauner, Lizica Codreanu, Man Ray, Marcel Duchamp, Ezra Pound și mulți alții.

Sesiunea a X-a, cea care încheie ediția a IV-a a proiectului „Avangarda revizitată…”, dar nu și ultima, sperăm, trebuie citită radicular.

De la Constantin Brâncuși către Marcel Iancu, cu această peliculă absolut inedită – Ștrandul Kiseleff (1930) – în care cercetătorii ANFR l-au identificat pe unul din fondatorii dada, alături de fratele său, Iuliu Iancu. Reportajul documentează construcția timp de 52 de zile a unei opere

Ștrandul Kiseleff (1930)

Ștrandul Kiseleff (1930)

constructiviste.

De la Marcel Iancu se face trecerea înspre spațiul francez, cu reportajele privind evoluția artei abstracte, cele cu Salvador Dalí și Pablo Picasso. Părăsim pictura avangardei, însă rămânem în spațiul francez, al literaturii suprarealiste și al filmului.

Tot în siajul filmului, cinefilii se vor întâlni cu Alberto Cavalcanti și Charles Chaplin, doi autori fără de care avangardele istorice ar fi arătat altfel, pentru ca finalul să aparţină  teatrului și coregrafiei, cu Bertolt Brecht și Josephine Baker, doi artiști intens ovaționați de avangarda din România.

CONSTANTIN BRÂNCUȘI / BRANCUSI FILMÉ: 1923-1939

Franța, 2011, Documentar, a/n, mut, 56 min

Conservare: Philippe-Alain Michaud, Isabelle Daire

Responsabil colecție: Alexis Constantin

Digitalizare: Kantuta Quiros

Montaj: Didier Coudray

Cu: Constantin Brâncuși, Man Ray, Florence Meyer, Barbara Hepworth, Victor Brauner, Margit Brauner-Kosch, Maria Chaliapine, Marcel Duchamp, Mary Reynolds, Vera Moore, Ezra Pound, Lizika Codreanu

Copyright: ADAGP, VISARTA

Film courtesy of Éditions du Centre Pompidou

Programul ediției a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA

Sesiunea a X-a:

Constantin Brâncuși

Marcel Iancu

Experiment și artă abstractă, Salvador Dalí, Pablo Picasso

Louis Aragon, Paul Éluard, René Clair

Alberto Cavalcanti, Bertolt Brecht, Charles Chaplin, Josephine Baker

Serghei Eisenstein, Vladimir Maiakovski

Foto: Avangarda revizitată – Cinemateca Eforie

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.