„Bani negri (pentru zile albe)”. Uşurel
https://www.ziarulmetropolis.ro/bani-negri-pentru-zile-albe-usurel/

CRONICĂ DE FILM Primul episod din miniseria „Bani negri (pentru zile albe)”, scrisă şi regizată de Daniel Sandu (autorul filmului „Un pas în urma serafimilor”), a avut premiera pe HBO şi e disponibil pe HBO GO. Cât de bun a acest nou serial românesc?

Un articol de Ionuţ Mareş|23 noiembrie 2020

Adevărul e că motivul pentru care m-am uitat în ultimii ani la cele câteva miniserii românești (co)produse de HBO a fost exclusiv faptul că sunt realizate de regizori pe care îi știam și îi urmăream din cinema și au în distribuție mulți dintre actorii care îmi plac. Ești curios să vezi și cum arată astfel de produse (pentru că sunt în primul rând niște produse de divertisment), care fac până la urmă parte din industria românească de film.

Și au fost câteva exemple: cele două sezoane din „Umbre”, de Bogdan Mirică (și unele episoade de Igor Cobileanski), „Valea Mută”, de Marian Crișan, și „Hackerville”, de Igor Cobileanski și Anca Miruna Lăzărescu. Iar acum e în pregătire o nouă miniserie, „Ruxx”, de Iulia Rugină și Octav Gheorghe.

Asta m-a făcut să văd și primul episod din „Bani negri (pentru zile albe)”, scris și regizat de Daniel Sandu, care a debutat în cinema cu „Un pas în urma serafimilor” (2017).

Și chiar dacă, după toate aceste miniserii, se observă că nivelul de producție s-a îmbunătățit semnificativ față de acum câțiva ani și că toți regizorii menționați au adus câteva idei interesante de cinema în astfel de producții dedicate micului ecran, persistă impresia că ele nu sunt nimic mai mult decât niște realizări perisabile, prea puţin stimulante (ceva mai ofertant mi se păruse episodul-pilot „Anii de sâmbătă seară”, realizat în 2017-2018 de Nae Caranfil pentru PRO TV, dar din păcate necontinuat).

Sigur, astfel de producții sunt rezultatul unei negocieri între ce și-ar dori un cineast (care știe că aici nu are ultimul cuvânt) și modul în care vede un asemenea produs comercial, cu toate mărcile lui, un producător precum un post de televiziune.

În cazul lui Daniel Sandu, care și-a exprimat întotdeauna admirația pentru un anume cinema, de inspirație americană, mai prietenos cu un public larg, dar în care să își folosească şi dexteritățile regizorale personale (stil exemplificat de „Serafimi…”), probabil că „Bani negri (pentru zile albe)” nu e o atât de mare abdicare de la viziunea sa de autor. Sau, mai exact, pare că el se simte în largul său și într-un astfel de format, asumându-și toate limitările acestuia.

Cu exterioarele filmate la Piatra-Neamț (orașul natal al lui Daniel Sandu), „Bani negri” se vrea totuși o comedie universală. Așa se face că decorurile de interior și costumele sunt asumat artificiale (de exemplu, uniformele de poliție sunt mult schimbate), imposibil de plasat într-un spațiu și într-un timp anume (e mai mult un generic orășel de provincie). Iar scenariul se bazează pe o serie de elemente cunoscute dintr-o întreagă tradiție a filmelor cu protagoniști naivi, aproape loseri (aici, doi tehnicieni de semafoare – jucați de Alexandru Papadopol și Cristian Bota), și cu niște mafioți periculoși (în frunte cu premisa – planul unui jaf asupra dubiței cu bani a unei bănci), pe care Daniel Sandu încearcă să le răstoarne pe alocuri şi la care adaugă unele nuanțe românești (de pildă, sugestia unei corupții omniprezente).

Ar fi o pistă greșită să evaluezi plauzibilitatea poveștii și cât de mult s-ar potrivi excentricitatea ei unui context românesc – propunerea trebuie luată așa cum e (deși rămâne o senzație de inadvertență). Mai interesant e de văzut dacă e atinsă miza comică a miniseriei (sau cel puțin a primului episod) – singura miză pe care o consider relevantă (relaţiile de familie ale protagoniştilor sunt prea convenţionale pentru a atrage empatie).

Aș zice că nu. Și asta pentru că există o ruptură între intenția gagurilor și decupaj (deşi uneori mizanscena e inspirată). Poantele nu sunt suficient pregătite sau dezvoltate, iar potențialul lor efect comic este la tot pasul subminat de un montaj inadecvat, plan-contraplan, cu tăieturi dese (uneori nejustificate), ceea ce produce un ritm sacadat şi, pe alocuri, o senzaţie puternică de nefiresc, de precipitare.

Schimbarea cadrului de la un personaj la altul, de la un plan strâns la un plan larg, se face mereu ca o anticipare a unei reacţii, a unei viitoare acţiuni de răspuns, astfel că nu prea e loc de surpriză (chiar dacă o replică sau alta a unui personaj vrea să contrazică percepţia pe care ar trebui o avem faţă de instituţia pe care o reprezintă). La asta se adaugă unele gesturi şi scurte dialoguri care explică, redundant, ceva ce am văzut sau se presupune că am înţeles deja.

Toate acestea urmăresc, bineînţeles, să uşureze receptarea, pentru că, în fond, e vorba de un serial care se cere văzut într-o duminică seară, la televizor, în atmosfera relaxată de acasă. Doar că ele ajung să nu îi mai lase spectatorului mai nimic de făcut.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.