Basarabeni cu care ne mândrim. 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România!
https://www.ziarulmetropolis.ro/basarabeni-cu-care-ne-mandrim-100-de-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania/

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar şi ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câţiva dintre artiştii născuţi pe teritoriul actual al Basarabiei şi deveniţi parte integrantă a memoriei, identităţii şi culturii naţionale.

Un articol de Petre Ivan|27 martie 2018

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a ne reaminti că artiști precum Stela Popescu, Iurie Darie, Colea Rautu, Dorian Boguță, Emil Brumaru, Alexei Mateevici, Goma Paul, Vieru Grigore, Loteanu Emil, Svetlana Toma, Ion și Doina Aldea Teodorovici, Dan Bălan, Svetlana Toma, Eugen Doga, Anastasia Lazariuc, Stratan Pavel, Alexandrina Hristov și mulți alții, toți născuți pe teritoriul actual al Basarabiei, sunt parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

Stela Popescu

Noi așteptăm tot timpul de la altcineva ceva. Eu cred că dacă-ți faci liniște și pace în jurul tău, dacă te împaci cu tine, în orice caz câștigi foarte mult. Viața este extrem de scurtă. Pentru ce vrei s-o trăiești cu spaima în suflet și cu groază?! – Stela Popescu

Citiți în Ziarul Metropolis : Stela Popescu: „Tinerii nu ajung vedete pentru că ceea ce fac nu este bun”

Iurie Darie

Apariţiile la televizor, în filme, pe scenă, sunt tot mai dese; tânărul Iurie Darie devine cunoscut şi admirat, mai ales de către sexul frumos. Când trecea pe stradă prin Bucureşti, apariţia lui, prin mers, ţinuta elegantă, pălăria cu borurile în sus şi aerul jovial stârneau admiraţie. Fete, băieţi, doamne în etate sau bărbaţi cu părul ca neaua îl opreau şi-i cereau autograf. – Iurie Darie

Citiți în Ziarul Metropolis : Regizorul de film Jean Georgescu îi pune eticheta: “Tu eşti singurul june-prim comic din Europa”.

Colea Rautu

Tatăl său, polonez, era mecanic de locomotivă, iar mama sa – o educatoare basarabeancă. La 13 ani, Colea pleacă din Chişinău spre Bucureşti cu gândul să se înscrie într-o echipă de fotbal. Se cazează la un meşter de la Uzinele Mociorniţa, care-l ia în echipa de fotbal a uzinei.

În caietele sale cu amintiri, unde se destăinuia frecvent, scria că n-a iubit şcoala, că i-a plăcut fotbalul, iar bunica sa rămâne vie în amintirile lui, pomenind-o mereu printre întâmplările pitoreşti ale vieţii.

Citiți în Ziarul Metropolis : Colea Răutu. Omul care aducea misterul

Dorian Boguță

Alexei Mateevici

Emil Brumaru

Grigore Vieru

(foto: facebook.com/lumea.poeziilor)

Paul Goma

De ce să ne mirăm? Nu e oare generaţia celor educaţi, la şcoală în cultul demascării, acasă în cultul „Taci şi zi ca ei”? Nu de la părinţi au aflat că a minţi, a turna, a nu spune ce gândeşti, a face orice pentru a ajunge – toate astea nu sunt păcate, ba chiar virtuţi? Nu de la educatori au aflat că albul e negru şi negrul alb? De ce să ne mirăm? Fiecare ţară are tineretul pe care-l merită. Iar bătrânii să facă bine să rupă sigiliul de la gură şi să le spună adevărul, nu să le recomande tăcerea, duplicitatea, ” înţelepciunea” – adică tot tăcerea. – Paul Goma

Emil Loteanu si Svetlana Toma

Svetlana Toma este cunoscută pentru interpretarea rolului frumoasei țigănci Rada din filmul Șatra (1975), regizat de Emil Loteanu. A fost distinsă cu titlul de „cea mai bună actriță a cinematografiei moldovenești din secolul XX”. Rolurile care au consacrat-o ca actriță de film sunt Ioana din Poienele roșii (1966), Rada din Șatra (1975) și Veronica din Luceafărul (1986).

Alexandrina Hristov

Alexandrina s-a impus în conştiinta publicului autohton cu melodia “Fata care merge pe jos” de pe albumul Om de lut (2009) devenind rapid un reper solid în muzica românească Născută în Chişinău, Republica Moldova, a absolvit Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din oraşul natal.

În 2005 a fost una dintre protagonistele filmului “Trois femmes de Moldavie”, in regia lui Paul Cuzuioc, pe a cărui coloană sonoră s-au aflat câteva dintre piesele sale. După realizarea acestui film, s-a mutat în România. Stilul sau muzical, greu de definit, se încadrează între pop acustic, rock, alternative, jazz şi soul, iar printre artiştii care i-au influenţat stilul se numără: PJ Harvey, Bjork, Tori Amos şi Morcheeba.

Eugen Doga

I-aţi fredonat numeroase melodii, de la muzica animaţiei ”Maria Mirabela”, la compoziţiile din ”Lăutarii” şi ”Șatra”. Astăzi, cel mai cunoscut compozitor din Republica Moldova, Eugen Doga, împlineşte 81 de ani. Și, dacă nu ştiaţi, în anul 2014 UNESCO a inclus valsul lui Eugen Doga din filmul „Gingaşa şi tandra mea fiară” între cele patru capodopere muzicale ale secolului XX…

Citiți în Ziarul Metropolis : Eugen Doga, 81 de ani

Foto: Basarabeni cu care ne mândrim – facebook

 

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.