„Borgman”. Vagabondul exterminator
https://www.ziarulmetropolis.ro/borgman-vagabondul-exterminator/

CRONICĂ DE FILM Proiectat anul trecut în competiţia oficială de la Cannes, „Borgman”, în regia olandezului Alex van Wardermam, se înscrie în seria fabulelor care au ca ţintă predilectă materialismul societăţii moderne şi acea clasă de mijloc blazată în rutina sa emoţională şi familială.

Un articol de Ionuţ Mareş|18 mai 2014

„Borgman” are ceva din absurdul „Îngerului exterminator” al marelui Bunuel, trecut prin răceala unui Haneke din „Funny Games”, însă cu un didacticism atenuat şi cu ceva mai mult suprarealism şi umor.

Alex van Wardermam îşi construieşte filmul pe scheletul unui thriller, din care elimină însemnele manipulatorii ale genului şi la care adaugă în schimb un absurd făcut să arate ca cel mai banal realism.

Ar fi inutil să încerci, ca spectator, să cauţi o logică în invazia pe care vagabondul alungat din locuinţa de sub pământ şi acoliţii săi ciudaţi o declanşează asupra unei familii (soţul, soţia, trei copii şi o dădacă tânără) de la marginea unui oraş, lângă o pădure.

În fond, se poate întâmpla ca un om al străzii să-ţi vină la uşă şi să-ţi ceară să-l laşi să facă o baie, pe motiv că este murdar. Ce se petrece de aici încolo devine însă total imprevizibil. Odată ce femeia muşcă din celebrul măr – în acest caz afecţiunea faţă de musafirul nepoftit -, răul îşi face intrarea în paradisul conjugal.

Alex van Wardermam îşi conduce filmul pe cele mai nebănuite căi şi lasă deschis câmpul interpretărilor. Regizorul olandez nu oferă explicaţii imediate, ci mai curând lansează, fără emfază, o temă generală: autosuficienţa şi epuizarea societăţii pot conduce spre propria ei extincţie („Sunt extenuaţi de lumea modernă” este verdictul spus deloc bombastic de o doctoriţă venită să-i consulte pe copii, presupus bolnavi). O dispariţie lentă, dar sigură şi tacticos pusă în scenă de vagabondul exterminator.

Sunt destule indicii (inclusiv secvenţe onirice în care soţia se vede bătută violent de soţ) care să sugereze că Alex van Wardermam permite şi posibilitatea ca străinul, Camiel Borgman (Jan Bijvoet), să fie doar întruchiparea demonului din fiecare din cei doi parteneri, care formează doar aparent un cuplu liniştit.

Un demon care poate să ia chipul bănuielii soţului că soţia l-a înşelat, aşa cum se întâmplă în scena în care Borgman se prezintă la uşa celor doi spunând că femeia l-a îngrijit cândva, ca asistentă. Sau al unui plictis care o împinge pe soţie să-şi dorească moartea soţului. Sau al unei superiorităţi date de bunăstarea materială (şi exprimată, de pildă, prin dispreţul arătat dădacei, care este o străină).

Filmul are suficient umor (negru) pentru a nu rămâne o simplă critică prin mijloace cinematografice a societăţii occidentale, evitând astfel să cadă în clişeu. Se salvează şi datorită misterului pe care Alex van Wardermam îl întreţine permament, de la începutul în care Borgman este vânat şi alungat din bârlogul subteran de un preot şi doi localnici (motivul îl putem doar bănui), până la detalii precum cicatricea de pe spatele musafirului, apariţia inexplicabilă a unor câini în noua casă sau modul inedit în care aliaţii lui Borgman scapă de victimele colaterale, strategie care ar putea stârni admiraţia mafiei.

Distribuit de Independenţa Film, „Borgman” rulează de pe 16 mai în cinematografe.

INFO

Borgman, Olanda, 2013

Regia: Alex van Warmerdam

Cu: Jan Bijvoet, Hadewych Minis, Alex van Warmerdam, Jeroen Perceval

Rating: ●●●●○

Foto din Borgman – captură film

 

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.