Bucuriile cărților, în prim-plan la „Nopțile lecturii”
https://www.ziarulmetropolis.ro/bucuriile-cartilor-in-prim-plan-la-noptile-lecturii/

Institutul Francez din România organizează şi anul acesta ediţia locală a Nopţilor Lecturii, la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, sărbătorind astfel lectura în toate formele ei, prin organizarea de întâlniri cu scriitori, mese rotunde, ateliere de lectură în franceză şi română pentru cei mici, jocuri, lecturi muzicale, concursuri etc.

Un articol de Liliana Matei|22 ianuarie 2021

Institutul Francez din România organizează și anul acesta ediţia locală a Nopţilor Lecturii, la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, sărbătorind astfel lectura în toate formele ei, prin organizarea de întâlniri cu scriitori, mese rotunde, ateliere de lectură în franceză şi română pentru cei mici, jocuri, lecturi muzicale, concursuri etc.

România participă la cea de-a cincea ediţie a evenimentului global „Les Nuits de la lecture”, organizat de Ministerul francez al Culturii, în întreaga lume.

Din 2017, „Les Nuits de la lecture”/„Nopțile Lecturii” sunt momente unice în care se celebrează pe tot globul, în același timp, plăcerea lecturii și accesul la carte. În contextul sanitar actual, lectura a devenit mai mult decât oricând o evadare pentru mulți oameni, dar şi un mod de a regândi, de a reevalua lumea în care trăim. De aici şi tema principală a acestei ediţii: „Să recitim lumea”.

Evenimentele se vor desfăşura online, pentru a permite accesul tuturor persoanelor pasionate de lectură, indiferent de locul în care se află sau de orașul în care au loc „Nopțile Lecturii”. Programul complet a celor patru nopţi de lectură poate fi consultat pe pagina de Facebook a Institutului: https://www.facebook.com/events/1137391786697062.

De neratat este întâlnirea cu scriitoarea Marianne Jaeglé, care va prezenta cartea sa despre ultimii doi ani din viaţa lui Vincent van Gogh, contestând ideea, acceptată până acum, că acesta și-a pus capăt zilelor. Marianne Jaeglé va discuta live pe pagina Facebook a Institutului Francez Cluj-Napoca cu traducătoarea cărţii sale ei în limba română, Sînziana Manta, şi cu scriitoarea Laura T. Ilea.

Institutul Francez din România Iași organizează o masă rotundă cu titlul „Recitind lumea la feminin”, în care prezintă şase autoare francofone, care scriu cu prioritate în limba franceză și locuiesc în cea mai mare parte în ţări diferite de cele în care s-au născut. Este vorbă de ivoriana Tanella Boni, laureata Premiului Internaţional pentru Poezie 2009, franţuzoaica Catherine Cusset care a primit Premiul Goncourt al liceenilor în 2008, Lise Gauvin, din Québec, deţinătoare a Medaliei francofoniei, decernată de Academia Franceză, românca Liliana Lazar, laureată a Premiului celor cinci continente în 2016, Madeleine Monette, laureata Premiului Robert Cliché, şi Faouzia Zouari, franco-tunisiană, care trăiește la Paris și a primit în 2016 Premiul celor cinci Continente.

Dialogul va fi moderat de Simona Modreanu, profesoară la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iași.

Înscrierile pentru participarea la eveniment se fac la: [email protected].

09
/03
/23

Mai mult de un deceniu, scriitorul american David Fideler, originar din Michigan și stabilit la Sarajevo, și-a însoțit cafeaua de dimineață cu lectura câte unei epistole de-a lui Seneca (cca. 4 î.Hr. - 65 d.Hr.), „cel mai convingător și mai elegant dintre scriitorii stoici”, „conștiința Imperiului Roman”. Astfel a apărut volumul „Mic dejun cu Seneca” (Editura Trei).

01
/03
/23

Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, și Headsome Communication lansează astăzi, 1 martie 2023, cea de-a treia ediție a SuperPovești din București, un proiect îndrăgit care își propune să readucă în actualitate legendele și poveștile despre oraș cu ajutorul noii generații de cititori.

23
/02
/23

Sâmbătă, 25 februarie 2023, de la ora 12.00, Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, un eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume.

20
/02
/23

Amantele regilor au fost, uneori, respinse sau denigrate de societate, alteori tolerate sau chiar admirate pentru frumusețea lor sau pentru influența pe care o exercitau asupra suveranilor. Mai aproape de zilele noastre, amantele președinților erau ținute în secret sau negociate cu presa, în încercarea de a proteja imaginea șefilor de stat, văzuți ca lideri morali și exemplari pentru societate.