„Călătorie spre Sud”, o nouă expoziție temporară la Muzeul Hărților
https://www.ziarulmetropolis.ro/calatorie-spre-sud-o-noua-expozitie-temporara-la-muzeul-hartilor/

Din 11 martie, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi în colaborare cu Editura Frontiera, Fundaţia Arte Vizuale, Muzeul Judeţean „Ștefan cel Mare” din Vaslui şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti vă invită să vizitaţi expoziţia „Călătorie spre Sud”.

Un articol de Liliana Matei|15 martie 2021

Expoziţia propune o călătorie real-imaginară către ținutul înghețat de la Polul Sud și o explorare a hărților obiectiv-subiective, pornind de la două cărți inspirate de biografia savantului și exploratorului Emil Racoviță (1868 – 1947), publicate de Editura Frontiera: „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță și „Străbunicul meu, Emil Racoviță” de Andreia Petcu.

Din expoziție fac parte lucrări, obiecte și imagini care ilustrează deopotrivă călătoria reală și pe cea imaginară. Le mulțumim partenerilor noștri, Fundația Arte Vizuale, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București pentru imaginile foto-video și obiectele ce atestă expediția în Antarctica și Editurii Frontiera pentru lucrările artistului Eugen Berlo, ce ilustrează cele două cărți.

Expoziţia este deschisă în perioada 11 martie – 9 mai 2021, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei (tarif întreg)

În ultima zi de miercuri din fiecare lună intrarea este gratuită.

Proiectul „Călătorie spre Sud” are două dimensiuni: una reală și una imaginară. Primul spațiu este dedicat dimensiunii reale și evocă prima expediție de cercetare științifică în Antarctica (1897-1899), la care a luat parte Emil Racoviță, în calitate de naturalist al echipajului. Expediția a fost organizată de Societatea belgiană de geografie și a fost condusă de baronul Adrien de Gerlache. Alături de Emil Racoviță, s-a îmbarcat pe nava Belgica un echipaj internațional din care mai făceau parte, printre alții, și Frederick Cook (primul explorator al Polului Nord) și Roald Amundsen (primul explorator al Polului Sud). În timpul acestei expediții, Emil Racoviță a studiat pinguinii, balenele și alte vietăți arctice, rămânând în istorie ca descoperitorul balenei cu cioc. Poveștile din „Camera reală” au ca suport filmul și imaginile de arhivă.

Acestei dimensiuni îi corespunde volumul „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță – reeditarea însemnărilor de călătorie ale lui Emil Racoviță, cu ilustrații în linogravură de Eugen Berlo. Cu umor și un excelent talent de povestitor, Emil Racoviță ne face părtași călătoriei sale neobișnuite în Antarctica, de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Al doilea spațiu, „Camera imaginară”, evocă drumul fantastic al unei fetițe, Maria, pornită pe urmele străbunicului ei imaginar, Emil Racoviță. În această călătorie, Maria descoperă minunile pământului, oferindu-i artistului Eugen Berlo oportunitatea de a explora subiecte incitante precum hărți convenționale și hărți interioare, călătorii și vehicule, intersecții cronologice între generații îndepărtate. Poveștile din Camera imaginară au ca suport uleiul și pastelul pe hârtie, acuarela, linogravura și xilogravura. Majoritatea lucrărilor constituie ilustrații ale volumului „Străbunicul meu, Emil Racoviță” de Andreia Petcu – carte pentru copii, care redă o călătorie fictivă în Antarctica realizată de strănepoata exploratorului, Maria.

Bogdan Tăut, Editura Frontiera, curator al expoziției: „O parte esențială în educația copiilor nu este teoretică ci, hai să spunem, artistică. Ea apelează la zone ale minții mai puțin structurate, trezește sensibilitate, formează ochiul și gustul, stabilește repere fundamentale pentru viața de adult. Urmând această idee, Editura Frontiera pune pe primul loc preocuparea de a aduce pe lume cărți frumoase, pentru copii înțelepți. Colaborarea noastră cu artistul Eugen Berlo s-a concretizat în două cărți minunate și acum, iată, într-o extraordinară expoziție a unei călătorii real-imaginare către ținutul înghețat de la Polul Sud, găzduită de Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București.”

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

 

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.