Camera groazei. E ceva putred în Danemarca
https://www.ziarulmetropolis.ro/camera-groazei-e-ceva-putred-in-danemarca/

CRONICĂ DE FILM. „Camera groazei”, un film danez cu succes la publicul din ţara sa, este un thriller care bifează corect, dar fără vervă şi originalitate, mărcile genului. Filmul lui Mikkel Norgaard se păstrează într-o zonă mainstream şi afişează o sfioşenie surprinzătoare, atât narativ, cât şi vizual.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 august 2014

Un thriller poate fi considerat bun dacă regizorul jonglează cu lejeritate cu principalele convenții ale genului, oferind publicului exact ceea ce așteaptă. Un thriller este însă excepțional dacă autorul său reevaluează cu dexteritate aceleași jaloane și oferă un produs proaspăt și surprinzător.

Promovat ca lider în box office-ul din Danemarca în 2013, „Camera groazei” (”The Keeper of Lost Causes”), în regia lui Mikkel Norgaard, se califică, la limită, doar în prima categorie.

Adaptare a unui best seller din 2007 – al unui autor danez, Jussi Adler-Olsen, aparent influențat de mult mai celebrul scriitor și jurnalist suedez Stieg Larsson -, filmul bifează – corect, dar fără vervă – o bună parte din mărcile care au consacrat genul, inclusiv cu accentele sale scandinave.

De la detectivul rebel și super-meseriaș, traumatizat de moartea unui coleg și de povara cazurilor întâlnite de-a lungul carierei, și investigația sa pe cont propriu, până la psihopatul cu intenții vindicative (și chipul terifiant) și redeschiderea unui caz vechi de dispariție (sinucidere sau crimă?) – toate sunt prezente în „Camera groazei”.

Filmul este îndatorat peliculei suedeze „The Girl with the Dragon Tattoo” (2009), și asta în primul rând pentru că ambele au același scenarist – Nikolaj Arcel.

Spre deosebire însă de antrenantul film al lui Niels Arden Oplev – după care a făcut un remake și David Fincher în 2011 -, „Camera groazei” se desfășoară într-o zonă mult mai mainstream, de unde probabil și succesul său de public.

Psihologia și traiectoria personajelor sunt previzibile, chiar și pentru tipologiile cărora le aparțin acestea. La fel și trama narativă, care păstrează până la final o cumințenie și o sfioșenie surprinzătoare pentru premisele de la care pornește. Nu lipsesc nici notele tematice scandinave – în principal mesajul, uzat, că în subteranele unei societăți dezvoltate se ascund lucruri teribile.

Nici la nivel formal filmul nu se desprinde de masa producțiilor de gen, indiferent din ce țară ar proveni ele. Predomină tonurile întunecate, imaginile insistent-explicative și unghiurile convenționale ale camerei – astfel încât spectatorul să plece de la cinema cu senzația că nu a riscat nimic intrând la film.

Distribuit de Independența Film, „Camera groazei” poate fi văzut în cinematografe din 29 august.

INFO

Camera groazei (The Keeper of Lost Causes, Danemarca, 2013)

Regia: Mikkel Nørgaard
Cu: Nikolaj Lie Kaas, Fares Fares, Sonja Richter

Rating: ●●○○○

Foto din „Camera groazei“ – capturi film

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.

26
/09
/23

Programul de educație cinematografică dedicat copiilor din localitățile fără cinematograf, cu acces limitat la cultură este în această săptămână în județul Mehedinți în școlile din localitățile Livezile și Vânju Mare iar în octombrie va fi în școlile din Hărman, județul Brașov.