Camille Claudel 1915, de Bruno Dumont, în cinematografe
https://www.ziarulmetropolis.ro/camille-claudel-1915-de-bruno-dumont-in-cinematografe/

Camille Claudel 1915, filmul biografic despre fosta studentă şi amantă a sculptorului francez Auguste Rodin, Camille Claudel, va intra în cinematografe începând de vineri.

Un articol de Petre Ivan|23 ianuarie 2014

Camille Claudel 1915, filmul biografic despre fosta studentă şi amantă a sculptorului francez Auguste Rodin, Camille Claudel, va intra în cinematografe începând de vineri.

Regia filmului este semnată Bruno Dumont (Humanité, Flanders, La vie de Jésus), iar în rolul lui Camille Claudel este interpretat de actriţa Juliette Binoche.

Povestea lui Camille Claudel

Născută în 1864 în Nordul Franţei, Camille Claudel este o sculptoriţă, sora mai mare a scriitorului Paul Claudel. Camille Claudel este mai întâi studenta lui August Rodin, apoi devine amanta lui pentru următorii 15 ani. Îl părăseşte pe sculptor în 1895, la vârsta de 31 de ani.

După 1905 apar semnele unui dezechilibru psihic. Îşi distruge o mare parte din statui, dispare pentru lungi perioade de timp, manifestă simptome de paranoia şi este diagnosticată ca schizofrenică.

Îl acuză pe Rodin că i-a furat ideile şi că a pus la cale asasinarea sa.

În 1913, după moartea tatălui ei şi după 10 ani de izolare petrecuţi închisă în studioul său din Paris, familia (în special fratele ei) o internează mai mult sau mai puţin forţat într-un spital de boli mintale de la periferia Parisului.

Apoi, în 1914, pentru a o adăposti de avansarea trupelor nemţeşti în Franţa, pacienta este mutată într-un azil din provincia Vaucluse, sudul-estul Franţei.

Diagnosticul aminteşte de “mania persecuţiei bazată pe imaginaţie şi falsa interpretare a realităţii”.

Camille Claudel 1915 – Sinopsis

Acţiunea filmului este plasată în anul 1915, perioadă în care artista Camille Claudel (interpretată de Juliette Binoche) este internată în acest azil, la insistenţele familiei.

Aici ea duce o viaţă retrasă, în aşteptarea fratelui ei mai mic, Paul Claudel, şi nu va mai sculpta niciodată până la sfârşitul vieţii.

Camille Claudel 1915 este o adaptare liberă bazată pe corespondenţa dintre Paul Claudel şi sora sa, Camille, precum şi pe înregistrările medicale de la acea vreme.

Camille Claudel 1915, cu Juliette Binoche, a fost selectat în competiţia oficială pentru Ursul de Aur, 2013

De-a lungul timpului, regizorul Bruno Dumont a primit premii importante precum: Premiul Juriului la Cannes 2006 pentru Flanders şi la Cannes 1999 pentru Humanité, Golden Camera – Menţiune Specială în 1997, pentru La vie de Jésus.

Tot pentru acesta din urmă, în 1998 a fost nominalizat la categoria Debut la Premiile César.

În 2009, criticii internaţionali i-au acordat premiul FIPRESCI la Festivalul de la Toronto pentru pelicula Hadewijch.

În 2003, filmul său Twentynine Palms a fost nominalizat la Leul de Aur la Veneţia.

Camille Claudel 1915 (1 h 37 min) este distribuit internaţional de Wild Bunch, iar în România este adus de Independenţa Film. Bugetul filmului a fost estimat la aproximativ 3,2 milioane de euro.

Foto cu Camille Claudel 1915 , Juliette Binoche – Independenţa Film

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.