„Canibal” & „În ordinea dispariției”. Demoni
https://www.ziarulmetropolis.ro/canibal-in-ordinea-disparitiei-demoni/

CRONICĂ DE FILM. Producţia spaniolă „Canibal” are un schelet narativ arhetipal, cu inflexiuni de indie american, peste care este turnat un ambalaj de film european de festival. Filmul norvegian „În ordinea dispariţiei” este o reconfortantă comedie neagră pe un fundal de nămeţi nordici stropiţi pe alocuri cu sângele răzbunării.

Un articol de Ionuţ Mareş|9 iulie 2014

„Canibal” este „povestea de dragoste a unui demon”. Inclusă în materialele de prezentare, propoziția rezumă fidel și fără rest filmul spaniolului Manuel Martin Cuenca, o operă cinematografică mult mai puțin opacă decât se străduiește să fie.

Prezentat la diverse festivaluri și premiat pentru imagine și plurinominalizat la Goya (inclusiv pentru dublul rol al tinerei actrițe românce Olimpia Melinte), „Canibal” este, în esență, un (pseudo)thriller minimalist.
Firul narativ este îndatorat unui film de gen tipic – în regiunea spaniolă Granada, un croitor singur, extrem de meticulos și calculat, are o pasiune pentru carnea tinerelor frumoase, pe care le vânează de fiecare dată când i se golește congelatorul. O astfel de carne, bine friptă și însoțită de un pahar de vin, pare singura sa mâncare. Asta e partea aparent scandaloasă.

Continuarea mult mai convențională (cu posibile trimiteri chiar spre basmul „Frumoasa și Bestia”) este interacțiunea croitorulului-canibal Carlos (interpretat de Antonio de la Torre, cunoscut de la Pedro Almodovar și Alex de la Iglesia, printre alții) cu o misterioară tânără din România, Alexandra, și, ulterior, mai ales cu sora geamănă a acesteia, Nina, ambele jucate, cu nuanțe remarcabile, de Olimpia Melinte.
La nivel formal, Cuenca apelează la multe cadre fixe, la elipse, la puține explicații, la dialoguri minimale și la un joc actoricesc reținut, în special în cazul experimentatului Antonio de la Torre. Toate acestea fac din „Canibal” un ușor de recunoscut film arthouse.

Spaniolul aruncă hainele estetice ale unui film european de festival pe scheletul narativ al unui indie american. Cuenca și directorul său de imagine (Pau Esteve Birba) caută o anumită picturalitate a cadrelor, o scoatere a poveștii din timp și o trecere a ei în arhetip.

Spaniolul nu reușește din păcate să-și ducă până la capăt mizele. „Canibal” nu este nici thriller care să te șocheze, nici povestea de neuitat a transfigurării unui demon prin iubire și nici cronica acid-bunueliană a unei societăți care naște monștri, așa cum este sugerat în unele momente. Cuenca etalează totuși un rafinat stil vizual, pândit însă de pericolul sterilității.

„Canibal” este distribuit de Transilvania Film și va intra în cinematografe din 11 iulie.

Rating: ●●●○○

in ordinea disparitiei

Regizat de norvegianul Hans Petter Moland, „În ordinea dispariției” sau, dacă vă este mai ușor, „Kraftidioten” este o reconfortantă comedie neagră în care actorul fetiș al danezului Lars von Trier, suedezul Stellan Skarsgard, joacă rolul unui cetățean model dintr-o comunitate izolată, pus pe răzbunarea fiului său ucis de către mafie. Totul într-un peisaj norvegian copleșit de nămeți.

Și cum unde există o grupare mafiotă mai e loc și de o altă grupare mafiotă, povestea degenerează într-o confruntare între gangsterii locali, conduși de un vegetarian cinic și ridicol, și gangsterii sârbi instalați cine știe cum în peisaj, al căror lider este un bătrân interpretat de Bruno Ganz.
Prins între ei este Nils (Skarskard), șoferul unui gigantic utilaj de deszăpezire de care se folosește în a se descotorosi de membri ai mafiei.

Proiectat în competiția din acest an la Festivalul de la Berlin, „În ordinea dispariției” este o semi-parodie a filmelor cu gangsteri. Dar mai ales o satiră care își alege ca ținte câteva din clișeele vehiculate despre o societate nordică precum cea norvegiană (cel puțin până la cazul Breivik): statul asistență, mersul fără greșeală al lucrurilor, rezistența la influențe etnice străine, presupusa lipsă a criminalității.

Moland păstrează convenția thriller-ului răzbunării, pe care o îndulcește serios cu gaguri și pastile de umor negru, ce merg de la ridiculizarea (chiar neortodoxă) a unor personaje și până la construcția mizanscenei, folosind din plin peisajul de iarnă.

Rating: ●●●○○

„În ordinea dispariției” este distribuit de Independența Film și va intra în cinematografe din 18 iulie.

Foto Canibal și În ordinea dispariției: captură film

14
/02
/22

Serile de luni din martie vor sta sub semnul comediei la Warner TV, care va difuza, după ora 20:00, filme cu peripeții amuzante pentru întreaga familie. Seria va debuta pe 7 martie, cu lungmetrajul „Cei trei Ninja lovesc din nou/ 3 Ninjas Kick Back” (1994), regizat de Charles T. Kanganis.

09
/02
/22

Regizorul și scenaristul polonez Krzysztof Kieślowski va fi celebrat la cea de-a 21-a ediție a TIFF printr-o amplă retrospectivă prilejuită de comemorarea, în 2021, a 80 de ani de la nașterea cineastului. În perioada 17-26 iunie, zece dintre cele mai apreciate opere ale sale vor putea fi revizitate în cadrul secțiunii Close-up Krzysztof Kieślowski, ca parte dintr-un program special dedicat cinematografiei din Polonia, una dintre cele două țări invitate la această ediție de festival.

08
/02
/22

OPINIE Primul lucru care mi-a atras atenţia când m-am uitat pe nominalizările din acest an la Premiile Oscar, anunţate marţi de Academia Americană de Film, a fost numărul mare de filme cu subiecte plasate în trecut.

03
/02
/22

CRONICĂ DE FILM O frumoasă animaţie japoneză, „Belle” (2021, r. Mamoru Hosoda), care a avut anul trecut premiera mondială la Cannes, ajunge acum şi în cinematografele de la noi, atât în versiunea originală şi cu subtitări, cât şi dublată în română.

01
/02
/22

CRONICĂ DE FILM Pe măsură ce treceau minutele din „The Worst Person in the World” (2021) la proiecţia de la Cinema Elvire Popesco, mă tot gândeam: juriul de la Cannes a avut la îndemână acest „mare film existenţialist contemporan” (o descriere justă pe care aveam să o citesc apoi în revista Positif) pentru a-i acorda Palme d`Or, dar a preferat în schimb, din dorinţa de a scrie istorie, să aleagă un pariu riscant ca „Titane”?

31
/01
/22

CRONICĂ DE FILM "Lucruri pentru care merită să plângi" (2021), debutul în lungmetraj al regizoarei româno-maghiare Cristina Groşan, este portretul generaţiei de 30 de ani, cu fricile şi nesiguranţele ei. Cu premiera mondială în competiţia Festivalului de la Sarajevo, filmul poate fi găsit în unele cinematografe din ţară.

28
/01
/22

„Miracol”, thrillerul psihologic regizat de Bogdan George Apetri, își începe circuitul pe marile ecrane din România chiar înainte de data premierei și va avea parte de avanpremiere și de proiecții speciale, urmate de Q&A cu echipa filmului, în Cluj, Timișoara, București, Sibiu și Piatra Neamț.

26
/01
/22

CRONICĂ DE FILM La fel ca „Neidentificat” (2020), prima parte a unei preconizate trilogii filmate la Piatra Neamţ şi în împrejurimi, „Miracol (2021) este prins între dorinţa de a spune lucruri tari din sfera dramelor morale şi încărcate psihologic şi înclinaţia de a testa convenţiile unui amestec de thriller şi policier.

20
/01
/22

CRONICĂ DE FILM Regizorul mexican Michel Franco atinge o nouă culme a teribilismului cu „Nuevo orden”/"Noua ordine" (distribuit acum în cinematografele de la noi de Transilvania Film), câştigător în 2020 al unui de neînţeles Mare Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.