Capodopera „Rondul de noapte“, neinteresantă pentru generaţia smartphone
https://www.ziarulmetropolis.ro/capodopera-rondul-de-noapte-neinteresanta-pentru-generatia-smartphone/

O fotografie a făcut înconjurul internetului, la începutul acestei luni. O „operă de artă“ în sine: „grup de elevi studiind ecranele telefoanelor mobile, cu spatele la capodopera lui Rembrandt, «Rondul de noapte»“. Cea mai amplă lucrare a pictorului olandez poate fi văzută la Rijksmuseum, în Amsterdam.

Un articol de Petre Ivan|8 decembrie 2014

Rembrandt Harmenszoon van Rijn (15 iulie 1606, Leiden – 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor şi gravor olandez din secolul al XVII-lea, fiind considerat unul dintre cei mai mari artişti de gen din istorie.

Rembrandt a trăit în epoca numită „vârsta de aur olandeză”, perioadă în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2.000 desene. Maestru al tehnicii de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (după cum spunea istoricul de artă francez Élie Faure).

Tabloul Rondul de noapte, 1642, considerat astăzi o capodoperă, a constituit la vremea sa un scandal. Comandantul Frans Banning Cock ar fi dorit să iasă mai mult în evidență în acest uriaș tablou. Ori, Rembrandt s-a concentrat mai mult asupra acțiunii înseși, decât asupra înfățișării figurilor; pentru el tema este defilarea, mișcarea, acțiunea neobișnuită, și nu tabloul colectiv tradițional al unui grup.

Puternicele contraste de lumină și culoare, jocul fin al mișcării trupurilor, umbrelor și rechizitelor înviorează excepțional scena, leagă figurile între ele, alcătuind parcă din acestea o compoziție de lumini. „Vrăjitor, Rembrandt e capabil să facă din noapte zi.” (Eugène Fromentin). Prin analiza cu raze Roentgen realizată în 1975 s-a dovedit că lacul, menit să protejeze opera ce înfățișează o acțiune care se desfășoară la lumina unei după-amiezi târzii, se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne.

Foto_Twitter

Printre cele mai importante lucrări ale lui Rembrandt se numără: „Lecţia de anatomie a doctorului Tulp”, „Ospăţul lui Baltazar”, „Rondul de noapte” etc. De asemenea, Rembrandt a pictat foarte multe autoportrete: în total sunt peste 50 de tablouri şi mai multe desene şi gravuri, scrie Mediafax.

În ultimii ani, lucrări ale lui Rembrandt au stabilit recorduri în cadrul licitaţiilor internaţionale de artă. Astfel, un portret de Rembrandt a fost adjudecat pentru 22 de milioane de euro, în decembrie 2009, la o licitaţie organizată la Londra de casa Christie’s, acesta constituind un nou record mondial de preţ pentru artist, după cum informa la momentul respectiv AFP. Recordul precedent pentru o lucrare de Rembrandt Harmenszoon van Rijn a fost stabilit de „Portretul unei femei de 60 de ani”, vândut pentru 19,8 milioane de lire sterline la o licitaţie organizată de casa Christie’s, la Londra, în decembrie 2000.

Foto – Twitter: @sbadsgood

21
/10
/22

Finalul lunii octombrie aduce două expoziții noi în spațiile neconvenționale ale Celulei de Artă – pe 22 octombrie, la Galeria Verticală by Celula de Artă, găzduită de Random Space (str. Popa Petre nr. 21) va avea loc vernisajul „Let’s run back to a zero point. Look inside” a artistei Marina Aristotel, iar pe 24 octombrie, la Celula de Artă din Bd. Carol nr. 53, Daniel Loagăr aduce „Protoype for Future Cities”.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.

02
/10
/22

Un fotograf român explorează pentru prima dată viața sălbatică prin prisma emoțiilor transmise de păsări și animale. Este vorba despre Rareș Beșliu și expoziția „Emoții”, un preview al albumului fotografic cu același nume, ce va fi lansat în primăvara anului viitor.