Caragiale după Caragiale & Camera obscură, la Cărtureşti Verona
https://www.ziarulmetropolis.ro/caragiale-dupa-caragiale-camera-obscura-la-carturesti-verona/

Joi, 10 iulie, de la ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti Verona (Str. Arthur-Verona nr. 13-15, Bucureşti) va avea loc lansarea volumelor Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese de Angelo Mitchievici şi Camera obscură. Vis, imaginaţie şi bandă desenată de Ioan Stanomir, apărute recent la Editura Cartea Românească.

Un articol de Petre Ivan|9 iulie 2014

Alături de autori, vor lua cuvîntul: Dan C. Mihăilescu, Ion Manolescu şi Daniel Cristea-Enache.

Caragiale şi caragialismul au intrat în metabolismul culturii şi civilizaţiei româneşti, iar felul în care reacţionăm la cele două instanţe constituie în sine un test estetic, etic şi, nu în cele din urmă, noetic.

Confruntarea cu Caragiale şi caragialismul nu poate fi evitată, nici chiar de cei care nu-i citesc opera, pentru că Lumea lui Caragiale a devenit parte din lumea în care trăim, s-a mulat pe reflexele noastre mentalitare, ne-a modelat gesticulaţia cotidiană, atît în spaţiul public, cît şi în cel privat, şi a configurat o stilistică particulară, un indelebil profil identitar.

Ce e de făcut? Să ne privim cît mai adînc în această oglindă, să ne cunoaştem mai bine, să ne lăsăm posedaţi de geniul lui Caragiale, să devenim caragialieni, adică înţelepţi, buni şi ironici.

Camera obscură este o invitaţie la călătorie. Dincolo de copertele sale, se întrevede un continent de semne, lumini şi culori. Prin puterea ei de a da trup închipuirilor noastre şi de a uni cuvîntul şi imaginea în cadrele ei narative, banda desenată este expresia rafinată şi unică a sensibilităţii moderne.

Departe de a fi un gen minor, ea este încărcată de tradiţie şi deschisă către temeritatea experimentului. Descoperirea ei este redescoperirea propriului nostru curaj

Afis Caragiale dupa Caragiale si Camera obscura_template

Afis Caragiale dupa Caragiale si Camera obscura_template

de a visa.

Angelo Mitchievici

Angelo Mitchievici este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi doctor în filologie cu distincţia Summa cum laude la Universitatea din Bucureşti. Este membru al USR, RAAS (Romanian Association for American Studies), UCIN şi FIPRESCI, cronicar de film şi redactor la România literară şi Ex Ponto. Text, imagine, metatext.

Printre volumele publicate se numără Mateiu I. Caragiale. Fizionomii decadente (2007, premiul pentru debut al revistei Observator Cultural), Cinema (povestiri, Polirom, 2009, premiul „Cartea anului 2009” al USR), Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene (2011), Umbrele paradisului. Scriitori români şi francezi în Uniunea Sovietică (2011), Simbolism şi decadentism în Arta 1900 (2011), Filmele care ne-au schimbat viaţa (2013). În colaborare: O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (Polirom, vol. I, 2004; vol. II, 2005, premiul revistei Cuvîntul pe anul 2005; vol. III, 2008) şi Teodoreanu reloaded (2011).

Ioan Stanomir

Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. A mai publicat: O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (împreună cu Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (împreună cu Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, Polirom, vol. I, 2004; vol. II, 2005; vol. III, 2008), Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (Curtea Veche, 2008), Teodoreanu reloaded (împreună cu Angelo Mitchievici, Art, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Confruntînd revoluţia. Burke şi inventarea conservatorismului (Curtea Veche, 2013).

Foto: Caragiale după Caragiale & Camera obscură – Cartea Românească

11
/01
/16

În epoca vitezei şi a sintezei, când valorile se fac, se desfac şi se refac aproape în fiecare zi, cărţile formatoare rămân aceleaşi. Care sunt  cele mai importante cărţi pe care trebuie să le citeşti într-o viaţă, conform „Canonului occidental” al lui Harold Bloom.

07
/01
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu va fi invitatul Institutului Cultural Român și al Teatrului Dramatic Regal din Stockholm la un eveniment organizat pe 24 ianuarie, în parteneriat cu editura Albert Bonnier. Întâlnirea are ca punct de plecare publicarea în limba suedeză a volumului ''Levantul'', în 2015, în traducerea lui Inger Johansson.

22
/12
/15

În anii '50 ai secolului trecut, Nicolae Labiş (2 decembrie 1935 - 22 decembrie 1956) şi Nichita Stănescu erau doi poeţi foarte tineri, în plină ascensiune. Amândoi au devenit rapid celebri. Mai întâi Labiş. Puţin mai târziu, Nichita.

22
/12
/15

Știați când se primeau crenvurștii la restaurantul Berlin din centrul Bucureștiului? Dar de „povestea cozii” ați auzit? Oare cum se iubea la 14 grade, cu zăpada intrată în apartament? Câțiva scriitori români deapănă, cu haz, amintiri din comunism.

18
/12
/15

Când prietenii de la Ziarul Metropolis mi-au solicitat un Top 3 al cărților citite în 2015 le-am mulțumit pentru încredere. Faptul că cineva încă te bănuiește că ai citit 3 cărți într-un an e semn de mare prețuire. Nu puteam să le înșel așteptările, așa că în ultimele ore am lecturat 3 cărți... exact acelea care îmi plăcuseră cel mai mult înainte de solicitare.

17
/12
/15

Cultura română rămâne mai săracă la finalul acestui an, după ce regizoarea și scenarista Malvina Urșianu, actorii Eusebiu Ștefănescu şi George Motoi, compozitorul Marcel Dragomir, traducătoarea Antoaneta Ralian sau scriitorul și dramaturgul Valentin Nicolau ne-au părăsit în 2015.

16
/12
/15

„Oameni de unică folosință” este o poveste despre drama unui bolnav de Alzheimer, un „film” derulat fotogramă cu fotogramă, care, dincolo de problemele psihologice complexe pe care le pune, transmite o puternică emoţie. Romanul grafic cu acest nume, scris și ilustrat de Elena Ciolacu, se lansează oficial joi, 17 decembrie, de la ora 18.30, la Casa cu Rost (Calea Victoriei, nr. 155).

16
/12
/15

Nu mai puţin de 150 de cărţi având autograful lui Jeff Kinney, autorul bestsellerului „Jurnalul unui puşti”, îşi aşteaptă cititorii. Editura Arthur va pune la dispoziția fanilor, prin concursuri și prin intermediul partenerilor, cele 150 de exemplare din volumul 10 al seriei „Jurnalul unui puști”, Ca pe vremuri (ediţia în limba română, traducere de Andra Matzal), semnate de autor.

12
/12
/15

În noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu ajungea la Spitalul de Urgență Fundeni, acuzând dureri puternice în zona ficatului. Cu o zi înainte fusese la nunta unor prieteni. A ajuns la București, cu trenul, chiar în seara aceea, cu câteva ore înainte să moară.

10
/12
/15

Miercuri-seară, de la 18.30, la Ateneul Român, care a fost plin, autorul de bestseller-uri Eric-Emmanuel Schmitt s-a întâlnit cu criticul de teatru Marina Constantinescu, pentru un dialog despre literatură și teatru, dialog care a fost marcat de panseuri adânci.

10
/12
/15

Un monument dedicat filosofului și scriitorului Emil Cioran a fost dezvelit în Capitală, la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu. Turnarea și transpunerea în bronz a bustului a fost gata în 2013, iar soclul, confecționat din calcar de Vrața, adus din Bulgaria, a fost terminat anul acesta.

09
/12
/15

„Cu adevărat unic, fabulos şi acid”, romanul scriitorului și muzicianului american de origine iraniană Ali Eskandarian, Anii de aur, a apărut de curînd în colecția „Biblioteca Polirom”. Anii de aur a apărut în Statele Unite după moartea tragică a autorului şi a cunoscut un succes instantaneu.

08
/12
/15

O seară de lectură, organizată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului avangardist Gellu Naum, va avea loc miercuri, de la ora 19.00, la Café Verona din Bucureşti.