Cât ar fi încasat Eminescu pe drepturile de autor dacã ar fi trãit astãzi
https://www.ziarulmetropolis.ro/cat-ar-fi-incasat-eminescu-pe-drepturile-de-autor-daca-ar-fi-trait-astazi/

  „Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat  criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Pentru cele 60.000 de […]

Un articol de Andrada Văsii|21 ianuarie 2013

 

„Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat  criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Pentru cele 60.000 de cărţi tipărite anul trecut românii au plătit aproximativ 600.000 de lei (130.000 de euro). Vânzările au crescut cu 5-10% în fiecare din ultimii doi ani datorită exigenţelor sporite de la examenul de bacalaureat, care i-au determinat pe elevi să cumpere mai multe cărţi din programa şcolară.

„Eminescu este cumpărat doar de elevi sau de părinţi, însă tot pentru copii. Aproape nimeni nu cumpără cărţi de Eminescu doar pentru plăcerea lecturii. Eminescu şi-a pierdut aderenţa la public pentru că a devenit autor obligatoriu în programa şcolară”, crede criticul literar.

El a adăugat că numărul volumelor traduse din opera lui Eminescu este neglijabil.

Pricop spune că dacă ar fi trăit, Eminescu, cel mai bine vândut scriitor român din toate timpurile, ar fi avut drepturi de autor de 7% din vânzări, ceea ce i-ar fi adus încasări de 800 de euro pe lună.

„În zilele noastre Eminescu nu este cel mai bine vândut scriitor, ci Cărtărescu, cel puţin în ultimii ani. Eminescu este un bun naţional, dar pe care nu îl cunoaşte nimeni. Dacă ar fi să scoatem zece poezii din opera lui Eminescu, pe care le ştie toată lumea, nimeni n-ar mai şti cine este”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mario De Mezzo, preşedintele Uniunii Editorilor din România şi director general al grupul editorial ALL.

Românii nu mai citesc poezie şi mulţi moştenesc de la părinţi volumele lui Eminescu. Asta explică vânzările slabe ale cărţilor poetului naţional.

„Românii nu cumpără Eminescu, iar cei care cumpără nu citesc. Eminescu a devenit obiect de studiu, dar nu şi de lectură”, a adăugat Lucian Pricop.

El afirmă că după 1960 în planurile celor 14 edituri de stat de la acea vreme era obligatoriu să existe cel puţin un titlu din Eminescu în fiecare an.

Mario De Mezzo spune că în România din cărţile pe care le publică trăiesc bine Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu sau Neagu Djuvara.

„Ca să trăieşti din cărţi trebuie să ai o activitate bogată, în primul rând. Niciun scriitor român nu se îmbogăţeşte dintr-o singură carte”, a mai spus el.

Sursa: Mediafax

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

28
/05
/17

FEST-FDR2017 s-a încheiat. Timp de douăsprezece zile, între 14 și 25 mai, Teatrul Național din Timișoara a fost liantul care a adus împreună artiști și spectatori, povești și întâmplări, zile și nopți de teatru, de dans, de muzică.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.