Ce citim în decembrie: recomandările scriitoarei Andreea Răsuceanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-decembrie-recomandarile-scriitoarei-andreea-rasuceanu/

Andreea Răsuceanu a publicat de curând romanul „O formă de viaţă necunoscută”, în centrul căruia se află Bucureştiul, cu istoria şi poveştile lui din felurite timpuri. Este şi coordonatoarea seriei de literatură contemporană a editurii Humanitas.

Un articol de Alina Vîlcan|10 decembrie 2018

Pornind de aici, am invitat-o pe Andreea Răsuceanu să ne recomande trei lecturi de neuitat pentru acest sfârșit de an. Iată ce ne propune!

Pentru că decembrie e luna lecturilor tihnite, după ce tot anul fiecare a „furat” timp pentru citit, nopțile, în weekenduri, în metrou, o să recomand cărți care chiar trebuie citite în tihnă, fiecare dintr-un alt motiv.

1. Jurnal, de Radu Petrescu

Prima e Jurnalul lui Radu Petrescu. E o carte la care eu revin periodic, uneori citesc la întâmplare, sau reiau fragmente pe care mi le-am însemnat. E o lectură extrem de stimulativă și care-ți redă încrederea în puterea literaturii, atunci când ți-ai pierdut-o. Sunt pagini de talent în formă pură, o viziune extrem de concentrată a lumii, a realității, așa cum o vede un scriitor, uneori câteva imagini sinestezice sintetizează mai mult decât reușesc alții să spună în pagini întregi. Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. O întreagă lume prinde viață astfel, reconstituită prin sensibilitatea și senzitivitatea unui scriitor atipic pe care nici un pasionat de literatură n-ar trebui să-l rateze. Recomand ediția completă apărută la Paralela 45 acum câțiva ani (2014), îngrijită de soția scriitorului, pictorița Adela Petrescu.

2. Fontana di Trevi, de Gabriela Adameșteanu

Pentru vacanța de iarnă trebuie rezervat și romanul Gabrielei Adameșteanu, Fontana di Trevi, roman ce încheie trilogia din care au apărut deja Drumul egal al fiecărei zile și Provizorat. Gabriela Adameșteanu revine în forță la povestea Letiției Branea, pe care o reîntâlnim acum în ipostaza emigrantei care se întoarce în țară, pe urmele unei moșteniri de familie. Autoarea reușește o performanță extraordinară, de a scrie o carte diferită – ca tonalitate, tip de construcție, de discurs – față de celelalte două volume ale trilogiei, păstrând însă suficiente elemente care să-l lege pe cititor de narațiunile trecute. Cartea e un tur de forță prin lumea postdecembristă, cu pagini memorabile despre Revoluție și mineriade, cu personaje emblematice care reprezintă câteva destine ilustrative pentru ce s-a întâmplat cu românii după momentul Decembrie ’89. Scrisă alert și palpitant, cu parcă și mai multă acuitate și duritate decât celelalte două părți ale trilogiei, cartea e o cronică necruțătoare și lucidă a unor vremuri tulburi, așa cum se reflectă ele în destinul individual al unei femei.

3. Rătăcitorii, de Olga Tokarczuk

A treia carte de citit în tihnă ar fi Rătăcitorii Olgăi Tokarczuk; e un roman atipic, fragmentar, asupra căruia simți nevoia să revii imediat ce l-ai terminat. E un roman făcut din mai multe povești care se întretaie, nerespectând nici un fir cronologic, nici o regulă a narațiunii „clasice”, cu pasaje eseistice, cu o scriitură inteligentă, actuală și foarte originală. L-aș recomanda tuturor celor care nu au timp să citească foarte multă literatură contemporană, sau n-au fost cuceriți încă de ea, cu siguranță lucrurile se vor schimba după lectura acestei cărți.

Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. (Andreea Răsuceanu, despre Jurnalul lui Radu Petrescu)

03
/01
/14

"Istoria iubirii", de Simon May, cărţi de Orhan Pamuk, Norman Manea şi Julian Barnes, bestselleruri internaţionale, volume de medicină şi despre fotografie sunt doar câteva dintre cărţile lui 2014 - noutăţile editoriale de care cititorii români se vor bucura în acest an.

01
/01
/14

Poetul Traian T. Coşovei a murit miercuri dimineaţă, la ora 9.30, la Spitalul Carol Davila din Capitală, la vârsta de 59 de ani, din cauza unor probleme medicale, a declarat pentru Mediafax Dan Mircea Cipariu, preşedintele secţiei de poezie a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bucureşti.

27
/12
/13

Actorii Peter O’Toole, Giuliano Gemma şi Paul Walker, regizorul Patrice Chereau, cântăreţul Lou Reed şi compozitorul Armando Trovajoli, scriitorii Seamus Heaney şi Doris Lessing, dar şi personalităţile politice Margaret Thatcher şi Nelson Mandela se numără printre marii disparuti ai anului 2013.

24
/12
/13

Volumele "Între acte", de Radu Beligan, "Exerciţii de echilibru", de Tudor Chirilă, şi "Uibesc", cartea de poezii a poetului anonim Iv cel Naiv, se numără printre cele mai vandute carti în 2013.

24
/12
/13

“De ce este România altfel”, de Lucian Boia, “Dragul meu turnător”, de Gabriel Liiceanu, “Parabolele lui Iisus”, de Andrei Pleşu, şi “Fii demn”, de Dan Puric, se numără printre cele mai furate carti din librăriile din România, în acest an.

17
/12
/13

Editura Curtea Veche îşi aşteaptă cititorii la Salonul de Carte Bookfest de Craciun (13 - 23 decembrie), organizat la Muzeul Ţăranului Român din Capitală, cu titluri noi, reduceri între 15 şi 65% şi lansări speciale de carte, în prezenţa autorilor.

16
/12
/13

“La noi, când vine iarna“, romanul cunoscutului actor Mircea Diaconu, va fi lansat marți, 17 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Bastilia din București. Romanul a apărut de curând în colecția „Fiction Ltd.”a Editurii Polirom și în ediție digitală.

16
/12
/13

„Din vorbă-n vorbă” - 23 de ani de întrebări şi răspunsuri, cea mai recentă carte a lui Andrei Pleşu, apărută la editura Humanitas, va fi lansată, marţi, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cişmigiu din Capitală.

11
/12
/13

Vineri, 13 decembrie 2013, Editura Casa Radio vă invită la Café Cărtureşti Verona la o nouă întâlnire cu Cartea vorbită a lui Nichita Stanescu (30 martie 1933–13 decembrie 1983), ajunsă azi, datorită celor care îi iubesc necondiţionat poezia şi nu se pot sătura să-l reasculte citind-o, la a cincea ediţie.