Ce citim în luna septembrie: recomandările lui Horia Ghibuțiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-luna-septembrie-recomandarile-lui-horia-ghibutiu/

Recomandările lunii septembrie ne vin de la îndrăgitul ziarist Horia Ghibuţiu, care a debutat recent şi în volum, la editura Trei, cu lucrarea #ÎnTimpCeTuDormeai.

Un articol de Andrei Crăciun|21 septembrie 2018

Și recomandă domnul Horia Ghibuțiu:

1. Milan Kundera, Iubiri caraghioase (Editura Humanitas Fiction)

O carte pe care n-o pot dezlipi nici să vreau de suflet, dar, oricum, nu vreau. Acolo să rămână, cu tot cu exegetul care se fofilează ca să nu ardă o recenzie cinstită unei porcării de lucrări al cărei autor e disperat să apară vreun cuvințel despre el. Sunt atât de legat afectiv de Kundera, de cultura cehă în general, de literatură în particular și de Praga în mod special, încât nu știu ce să vă mai spun despre iubirile din carte. Da, iubirea poate fi și caraghioasă. Dar când e caraghioasă, pfoaaai… Cum caraghios mi se pare acum și să iau în seamă, însă am făcut-o cu seriozitate, dezvăluirea că Milan Kundera, domnul acela ușor adus de spate cu care se învecinau ai mei la Praga, a ciripit. Cel mai important scriitor ceh al sfârșitului de veac trecut, care şi-a câştigat respectul a milioane de cititori – din fostul lagăr comunist sau de aiurea – crescuţi în admiraţia excepţionalului cronicar al dezolării, glumei, totalitarismului sau uitării, ar fi fost un turnător. Din cauza lui, viaţa unui om s-a transformat într-un coşmar – după delaţiunea lui Milan Kundera, Miroslav Dvoracek a fost condamnat la 22 de ani de ocnă grea. Vai, ce caraghios sunt să scriu asta!…

2. Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii (ediţie de buzunar, Editura Polirom)

Iată cartea prin intermediul căreia am intrat în prolificul univers literar al acestei turcoaice. În treacăt fie zis, nu doar o scriitoare hărăzită, ci și o oratoare plină de elocință (mersi, la ce se întâmplă în Turcia cu libertatea cuvântului, nici nu-i greu să atragi atenția asupra ta când denunți tirania). Dar să revin la această frumoasă carte ce se întinde în veacuri și pe meridiane diferite, de unde și lipiciul față de cititorul dornic de aventuri parcurse cu ochii minții. Facem cunoștință cu celebrul poet persan Rumi, dar și cu nu mai puțin renumitul sufit Shams din Tabrīz, ceea ce pentru mine, să-mi fie iertată puțina competență în acea zonă, a reprezentat un apreciat platouaș de realitate și ficțiune. Pentru firi sensibile, poate fi o carte de căpătâi. Pentru cei care nu s-au apropiat de literatură turcă modernă, e timpul s-o facă. Doamna Shafak, o scriu cu sfială, e ce trebuie.

3. Tahar ben Jelloun, Căsătorie de plăcere (Editura Nemira)

O carte despre refugiați și despre un obicei pe care noi, creștinii, nu-l putem cuprinde cu mintea prea bine, adică libertatea bărbatului de a-și lua o soție pe parcursul unei călătorii, chiar dacă are una sau mai multe acasă. Am citit-o cu poftă, dintr-o suflare, mai ales că scriitorul marocan a fost o revelație pentru mine, cel ajuns la acea vârstă biologică la care îndeobște refuzi noul și dai un search pe Kindle-ul personal după Erich Maria Remarque, cu ale cărui scrieri poți să-ți faci oricând treaba și poftele în metrou. Aș putea perora mult și bine despre carte, chiar am făcut-o preț de un ceas cu ocazia lansării de la Cărturești. Încurajat de publicul sosit, mic dar avizat, am sfârșit prin a povesti pasaje întregi, cred că domnul ben Jelloun s-ar fi supărat că am comis „spoilere”, însă până la urmă cred că nu i-ar fi displăcut câteva observații cât de cât pertinente, demonstrând că am bunghit ce a vrut să spună, ba am nas și pentru referințe culturale.



17
/02
/15

Actorul american Kevin Spacey, care este pasionat de scrisori şi obiecte personale care au aparţinut unor celebrităţi, lucrează la o carte despre arta de a redacta o epistolă.

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Federaţia Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creşterea preţului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

12
/02
/15

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, a fost desemnat câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE).

10
/02
/15

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

09
/02
/15

După 1989, lumea copiilor, din punctul de vedere al condeiului scriitoricesc, a fost ascunsă după cortina tăcerii şi a indiferenţei. Din fericire, există şi excepţii în peisajul editorial românesc.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

30
/01
/15

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania "Librar pentru o zi", iniţiată de librăria Bizantină din Bucureşti.

28
/01
/15

Dacă nu ar fi existat, cu siguranţă, ar fi trebuit inventat. Nu ştim cum. Habar nu avem. Nu avem informaţii cu privire la o astfel de invenţie! Omenirea e departe de asemenea performanţe. Până la urmă, tot natura face ce vrea.