Ce citim în martie: recomandările lui Alex Tocilescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-martie-recomandarile-lui-alex-tocilescu/

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe reţelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoţite de câteva gânduri ale felinelor).

Un articol de Andrei Crăciun|25 martie 2018

Alex, fiul marelui regizor Alexandru Tocilescu, a trăit, înainte de a se stabili definitiv la București (unde este președintele asociației de proprietari în blocul în care a copilărit), în Germania și Statele Unite ale Americii. Tocilescu cel tânăr este și un cititor de ale cărui păreri se poate ține seama. Iată:

Michael Chabon – Sindicatul polițiștilor idiș (Editura Paladin)

Peste 8 ani, când Chabon o să ia premiul Nobel, toată lumea o să se înghesuie să-i cumpere cărțile, și mulți o să zică „vai, cum de mi-a scăpat asta la vremea ei!”. La care eu o să mă umflu-n pene și o să atrag atenția asupra acestui text în care o recomand.

Sindicatul polițiștilor idiș e un roman incredibil de bine scris, incredibil de frumos și incredibil de evreiesc: Chabon scrie o istorie alternativă în care, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, evreii sunt izgoniți și din Israel și se refugiază în Alaska.

Către sfârșitul secolului XX, contractul cu statul american e pe cale să expire, și micul teritoriu e cuprins de nesiguranță. Pe acest fundal, un polițist cu multe, multe probleme emoționale încearcă să rezolve o crimă, împreună cu partenerul (și vărul) lui care e pe jumătate evreu, pe jumătate indian.

Mircea Horia Simionescu – Ingeniosul bine temperat (Editura Humanitas)

În loc să ne văicărim că n-avem și noi, românii, un Nobel al nostru, mai bine am citi primele două volume din tetralogia lui MHS: Bibliografia generală și Dicționarul onomastic.

Prima e o antologie de cărți fictive, printre care găsim povestea boxerului (inexistent) Bob Hora, campion mondial la categoria grea între războaie, sau „Leipzig – oraș de carton”, în care aflăm că minunatul Leipzig este construit în întregime din carton, de la trotuare la catedrale, de la fântâni arteziene la oi.

Dicționarul onomastic e, după cum îi spune și numele, un dicționar de nume. Unele nume au o poveste întreagă, altele sunt descrise în doar două-trei cuvinte („Alfons: regesc și fonf”).

Merită citit fie și numai ca să vezi dacă e și numele tău acolo și ce scrie Simionescu despre el. În fine, pe scurt, cele două volume sunt cam cel mai nebun, fermecător, frumos, haios și plin de fantezie lucru scris vreodată în România.

Tudor Ganea – Miere (Editura Polirom)

Tudor Ganea a scris două cărți. Pentru prima, Cazemata, a luat o grămadă de premii de debut. Pentru a doua, Miere, ar fi meritat să ia o grămadă de premii pentru cartea-de-după-cartea-de-debut, dar se pare că nu există așa ceva.

Miere e povestea… nu știu, mi-e greu să explic. E un fel de realism magic românesc, să zicem. Sunt o grămadă de chestii la cartea asta care te lasă cu gura căscată, pentru că nu te așteptai să le găsești în ea. Pe mine m-a spart descrierea Bucureștiului distrus de cutremur (cutremurul ăla pe care-l așteptăm cu toții, nu cel din ‘77).

Sindicatul polițiștilor idiș e un roman incredibil de bine scris, incredibil de frumos și incredibil de evreiesc: Chabon scrie o istorie alternativă în care, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, evreii sunt izgoniți și din Israel și se refugiază în Alaska.

Foto: Cătălin Georgescu

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Federaţia Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creşterea preţului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

12
/02
/15

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, a fost desemnat câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE).

10
/02
/15

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

09
/02
/15

După 1989, lumea copiilor, din punctul de vedere al condeiului scriitoricesc, a fost ascunsă după cortina tăcerii şi a indiferenţei. Din fericire, există şi excepţii în peisajul editorial românesc.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

30
/01
/15

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania "Librar pentru o zi", iniţiată de librăria Bizantină din Bucureşti.

28
/01
/15

Dacă nu ar fi existat, cu siguranţă, ar fi trebuit inventat. Nu ştim cum. Habar nu avem. Nu avem informaţii cu privire la o astfel de invenţie! Omenirea e departe de asemenea performanţe. Până la urmă, tot natura face ce vrea.

28
/01
/15

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.