-->

Cele mai așteptate filme românești din 2021
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-asteptate-filme-romanesti-din-2021/

PREVIEW Deşi sunt riscante previziunile pentru anul care tocmai a început, există totuşi speranţe că situaţia va fi mai bună decât în 2020. Inclusiv în privinţa cinematografiei. Prin urmare, încercăm să anticipăm cele mai aşteptate filme româneşti din 2021 – de la noi titluri de Radu Jude sau Daniel Sandu, la debuturi promiţătoare.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 ianuarie 2021

Pandemia a bulversat cinematografia – s-au scris nenumărate articole despre asta. Și chiar dacă 2020 ne-a învățat că planurile pot fi date peste cap oricând, avem totuși reflexul să ne proiectăm viitorul apropiat. Așa că nu cred că e deplasat să propun o listă cu cele mai aşteptate filme românești de ficțiune din acest an (documentarele sunt mai dificil de anticipat, deoarece prin esență sunt opere care se pot transforma din mers și al căror moment final poate varia în funcţie de desfăşurarea evenimentelor).

Sunt titluri a căror producție s-a încheiat sau este în fazele finale și a căror premieră mondială în festivaluri are foarte mari șanse să se întâmple în 2021. Bineînțeles, nu înseamnă că lansarea lor în cinematografe va fi tot în acest an, și asta întrucât totul depinde de selecțiile internaționale, de situația sălilor de cinema și de strategiile fiecărui producător și distribuitor.

Apoi, sunt încă o mulțime de filme românești (de ficțiune și documentare) care au avut deja premiera mondială în 2020 și care își așteaptă rândul să ajungă la public atunci când se vor putea redeschide cinematografele. Ele vor avea prioritate în săli și vor atrage atenția primele. Dar pentru că le-am menționat în topurile de la finalul anului trecut (disponibile aici și aici), le-am lăsat în afara enumerării de mai jos, în care am inclus doar filme care nu au avut încă nicio proiecție publică. Unele au fost filmate înainte de pandemie, altele chiar în timpul crizei sanitare, cu respectarea măsurilor convenite cu autorităţile (în special în privinţa testării permanente anti-coronavirus).

Sunt alegeri subiective, realizate pe baza a ceea ce știu până acum, de la un caz la altul: numele și filmografia autorului, unele informații apărute public în diverse surse sau cerute de mine, iar în câteva situații – scenariul sau o versiune de montaj în lucru. Ştiu că mai sunt şi alte filme deja gata, dar nu mi-am propus ca lista să fie exhaustivă. La fel cum e posibil să apară titluri cu potenţial despre care să nu știu încă nimic sau care vor fi filmate chiar în acest an.

E de la sine înțeles că simpla menționare în lista celor mai așteptate filme ale anului nu înseamnă un cec în alb – unele s-ar putea dovedi dezamăgiri personale sau eșecuri evidente. Le vom discuta pe larg (critic sau laudativ) la momentul apariției.

În 2020, Radu Jude a ieșit cu două filme, „Tipografic Majuscul” (un experiment care combină ficțiunea și documentarul și al cărui circuit în cinematografe a fost întrerupt de pandemie la scurt timp de la lansare) și documentarul „Ieșirea trenurilor din gară” (realizat împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă și nelansat încă).

Tot anul trecut, cel mai prolific cineast post-2000 a și filmat, în condiții de pandemie şi punându-şi personajele să poarte mască, un nou lungmetraj de ficțiune, care ar putea ajunge în festivaluri în 2021 și al cărui titlu promite să stârnească discuții: „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”. Filmul are ca punct de plecare schimbările pe care un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa acesteia.

Radu Jude: „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” e un film paradoxal: are un titlu drăgălaș, dar e un film foarte serios, e subintitulat „schiță pentru un film popular”, dar e foarte închegat, e cu actori minunați, dar puși să joace ca și cum ar fi amatori, e filmat și pe peliculă de 35 mm, cu obiective anamorfice, dar și cu iPhone-ul, Andi Vasluianu citează din Toma d’Aquino, Axinte de la Vacanța Mare din Patapievici, Adrian Enache din Coșbuc, Nicodim Ungureanu din Radu Gyr, numelui cîntărețului ceh Karel Gott i se găsește o rimă superbă; filmul e de calitate superioară, dar i se potrivește sloganul lui Christoph Schlingensief: Long live bad films!

Un alt regizor prolific este și Radu Muntean, care a încheiat la sfârşitul anului trecut filmările la noul său lungmetraj, „Întregalde” – o nouă sondare a psihologiei unor reprezentanţi ai clasei de mijloc ajunşi într-o situaţie neaşteptată, care le tulbură siguranţa.

Cunoscut pentru lungmetrajele „Visul lui Adalbert” (2011) şi „Ultima zi” (2016), Gabriel Achim ar urma să revină cu un al treilea film, „Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric”.  Un regizor trece prin experiența traumatică a morții fiicei sale. În încercarea de a găsi un sens în ceea ce i se întîmplă, pune în scenă un proiect prin care încearcă să împărtășească cu spectatorii propria suferință. Numai că folosirea vieții personale în scop artistic vine întotdeauna cu un cost suplimentar.

După debutul cu „Un pas în urma serafimilor” (2017), Daniel Sandu ar putea lansa extrem de aşteptatul „Tatăl mută munţii”, ale cărui filmări s-au finalizat chiar înainte de pandemie. Filmul are ca protagonist un tată, fost ofiţer, care îşi caută fiul dispărut în munţi.

Tot cu al doilea film de cinema va reveni în atenţie şi regizorul Valentin Hotea, care a debutat în 2013 cu „Roxanne”. Noul lungmetraj, „Lebensdorf”, filmat în 2019, are în centru un scriitor prins între două femei şi două oraşe, Bucureşti şi Berlin.

Al doilea lungmetraj ca regizor a finalizat şi Emanuel Pârvu (al cărui debut a fost „Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor”, în 2017). Se intitulează „Marocco” (titlul anterior era „Încredere”), a fost filmat în august şi vorbeşte despre iubire şi încredere şi despre relaţia dintre părinţi şi copii.

Directorul de imagine Liviu Mărghidan debuta în regie în 2018, cu filmul pentru copii „Străjerii”. Între timp, a filmat o continuare, „Străjerii Deltei”, dar şi un prim film de autor – „Refugiul – Castelul Crăiţei”, despre un cuplu divorţat aflat în vacanţă la munte cu cei doi copii ai lor. Ambele lungmetraje ar putea avea de asemenea premiera internaţională în 2021.

Un moment important ar putea fi apariţia noului film al veteranului regizor Iosif Demian, membru marcant al Generaţiei `70 şi stabilit din anii `80 în Australia. Ultimul lungmetraj de ficţiune al cineastului era „Piciul”, din 1984. Noul film, „Rondul de noapte”, ar marca astfel revenirea lui Iosif Demian, după mai mult de trei decenii, în cinematografia română cu o operă de ficţiune (cineastul a mai realizat un documentar în 2010, „Memoria de piatră”, când a mers din nou la Roşia Montană, locul unde filmase ca operator „Nunta de piatră”, marele film din 1972 regizat de Mircea Veroiu şi Dan Piţa).

2021 ar putea aduce şi noua animaţie de lungmetraj a Ancăi Damian, „Insula” – o comedie-musical descrisă de cineastă drept „povestea lui Robinson Crusoe cu susu-n jos”.

„Insula”

În privinţa debuturilor, trei se anunţă promiţătoare.

„Balaur”, de Octav Chelaru, are în prim-plan o atractivă profesoară de religie, soţie a preotului din oraş, care are o relaţie cu un elev al său, în vârstă de 16 ani. Lucrurile se complică atunci când adolescentul începe să i se spovedească preotului.

„Om-Câine”, de Ştefan Constantinescu (regizor şi artist român stabilit în Suedia), este o poveste despre iubire şi exil care se desfăşoară în timpul pandemiei de COVID-19 şi în care paranoia, alienarea, umorul absurd şi teama de un dezastru iminent se amestecă într-o structură de film noir.

În regie debutează şi actriţa Alina Grigore, cu „Crai nou”. Filmul „urmărește călătoria psihologică a unei fete spre procesul ei de dezumanizare. În timp ce se luptă să plece la studii în București, Irina se metamorfozează din victimă în agresor ca urmare a diferitelor forme de violență la care este supusă. „Crai nou” este o dramă psihologică ce implică familie, sex și un pic de sânge”, îşi descrie Alina Grigore debutul.

 

Foto sus: Imagine de la filmările pentru „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” 

19
/03
/26

Actrița Dorina Lazăr va primi Premiul pentru întreaga carieră în cadrul Galei Premiilor Gopo 2026. Distincția celebrează un parcurs actoricesc definit prin versatilitate, de-a lungul a peste șase decenii, în roluri care însoțesc momente semnificative din istoria cinematografiei românești – de la producțiile populare ale anilor ’80 la cinemaul de autor al anilor ’90 și începutul anilor 2000.

27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

04
/02
/26

În cadrul seriei de evenimente derulate sub egida „Calendarului internațional al artelor”, Institutul Cultural Român organizează luni, 9 februarie, de la ora 18:00, la sediul său din Aleea Alexandru nr. 38, o dezbatere dedicată filmului independent românesc, pornind de la un studiu de caz: comedia 3 zile în septembrie, cel mai recent lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, care a avut premiera mondială marți, 3 februarie, la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), cu sprijinul ICR.

29
/01
/26

Cel mai nou cinematograf de artă din oraș – Apollo111 – se deschide pe 29 ianuarie. Apollo111 Cinema se află în Palatul Universul (Ion Brezoianu 23 – 25, corp B, lângă Cișmigiu) și va avea program săptămânal, de joi până duminică.

26
/01
/26

După un parcurs spectaculos la festivaluri internaționale, Sorella di Clausura ajunge în cinematografele din România pe 6 martie. Actrița Katia Pascariu a primit premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună interpretare la Locarno, în timp ce regizoarea Ivana Mladenović a câștigat Trofeul Heart of Sarajevo pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Sarajevo.

16
/01
/26

Programul primelor săptămâni va include filme de ficțiune și documentare în premieră, cu un palmares important de premii la festivalurile de profil, dar și o seară dedicată filmelor regretatului regizor Cristian Nemescu și o retrospectivă a primelor filme regizate de Corneliu Porumboiu.

17
/12
/25

„Still Nia”, regizat de Paula Oneț, este un film-portret profund personal, un film-călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale. Între documentar și poezie vizuală, filmul își găsește forța în povestea Ștefaniei – Nia, numele de alint pe care părinții i l-au dat în copilărie –, care începe să-și deschidă trecutul ca pe o rană veche, dar încă vie.