Cele mai frumoase cărți din România, într-o expoziție găzduită de MNAC
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-frumoase-carti-din-romania-intr-o-expozitie-gazduita-de-mnac/

Concursul naţional de design de carte „Cele mai frumoase cărţi” (ediţia a V-a) şi-a desemnat câştigătorii pe 10 noiembrie, odată cu vernisajul unei expoziţii dedicate cărţii-obiect, găzduite de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti până pe 15 decembrie 2016.

Un articol de Liliana Matei|13 noiembrie 2016

În fiecare toamnă din ultimii cinci ani s-a prefigurat un proces care aduce entuziaştii designului de carte mai aproape de ceea ce numim „Cele mai frumoase cărți din Romania”. Proiectul este organizat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură şi este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

În 2016, în concursul „Cele mai frumoase cărţi” au fost înscrise 251 de titluri, juriul a selectat 44 de publicații și a acordat 11 distincții. Lista completă a cărţilor care prezentate în expoziţie poate fi consultată pe www.celemaifrumoasecarti.ro.

Cele mai frumoase cărţi din România compun o instalaţie misterioasă concepută de Raluca Popa, alături de o selecţie de cărţi de artist şi obiecte care au la bază hârtia sau care au fost inspirate de viaţa cărţilor, extrase din colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană din București.

Instalaţia care ocupă spaţiul terasat de la parterul muzeului este creată dintr-o suită de bănci bisericeşti proiectate în stil art nouveau de către arhitectul transilvănean Fritz Balthes la începutul secolului XX pentru Biserica Evanghelică din Cisnădie (judeţul Sibiu). Expunerea prezintă o dimensiune istorică şi încărcată a relaţiei dintre autor şi cartea frumoasă, determinată de echilibrul dintre designul, conceptul tipografic şi conţinutul celor 44 de cărţi aflate pe lista scurtă a juriului.

mnac-cele-mai-frumoase-carti-astept-si-o-imagineÎn anul 1990, un grup de artişti şi critici de artă din România au organizat expoziţia cARTe. Object-books made made by Romanian artists / cARTe. Cărţi-obiect realizate de artişti români, cu intenţia de a comemora incendierea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti în ultimele zile ale Revoluţiei. Artiştii doreau să arate lucrările pe ruinele bibliotecii, dar din cauza contextului politic incert expoziţia a fost deschisă la Bistriţa, la Cluj şi mai apoi la Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti în vara anului 1991. În 1993, expoziţia a fost regândită pentru spaţiul centrului de artă De Zonnehof din Amersfoort, Olanda. În publicaţia realizată cu ocazia expoziţiei din Olanda, Andrei Oişteanu a vorbit despre un fenomen specific istoriei cărţii frumoase din România – şi anume, această evoluţie inedită de la „poezia vizuală”, la „poemul-obiect”, la „cartea-obiect”, revendicând moştenirea DADA.

În contextul expoziţiei Cele mai frumoase cărţi din România sunt prezentate unele din lucrările concepute atunci, care au fost incluse în colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană, cu scopul de meditaţie şi inspiraţie, fie că percepem cartea-obiect ca pe un discurs despre respiraţie, precum zicea Andrei Pleşu în eseul „Imagine, scris, respiraţie”, sau ca pe un instrument al gândirii despre lume.

Informații:

Expoziția: „Cele mai frumoase cărți din România”

Unde: MNAC București (Calea 13 Septembrie, intrarea 3A)

Curator: Anca Verona Mihuleț (RO)

Instalație pentru expunere / Book display installation: Raluca Popa (RO)

Organizator / Organizer: Asociaţia pentru Performanţă și Cultură / Association for Excellence and Culture

Coordonator MNAC / MNAC Coordinator: Mălina Ionescu

____________________

Cele mai frumoase cărți este un proiect cultural cu desfășurare anuală dedicat designului de carte, organizat de Asociația pentru Performanță și Cultură. Proiectul a fost inițiat ca platformă de dezbatere pe tema designului de carte atât pentru profesioniștii din lumea editorială, cât și pentru designerii, graficienii independenți și publicul larg, oferind un cadru de apreciere și o perspectivă internațională. www.celemaifrumoasecarti.ro

Proiect cultural finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Expoziția face parte din noul program expozițional MNAC.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.