Celula își duce arta în vizită la Kulterra Gallery și susține un call pentru tinerii creatori
https://www.ziarulmetropolis.ro/celula-isi-duce-arta-in-vizita-la-kulterra-gallery-si-sustine-un-call-pentru-tinerii-creatori/

Pe 16 aprilie, de la ora 19:00, va avea loc la Kulterra Gallery (Bucureşti, str. Știrbey Vodă nr. 104-106) vernisajul expoziţiei „Hiraeth” al artistei Gabriela Monica Tîrziu, primul eveniment care marchează colaborarea dintre Celula de Artă şi Kulterra.

Un articol de Liliana Matei|13 aprilie 2022

Evenimentul reprezintă și debutul programului Feat. Kulterra, ce reprezintă într-un mod specific filozofia Kulterra Gallery: una a deschiderii și a dialogului marcat de curiozitate și de spirit de aventură.

Gabriela Monica Tîrziu (n. 1998, Sebeș, Alba) este un artist vizual care concepe și abordează prin lucrările sale o mitologie personală, redată printr-un filtru materist. Lucrează intuitiv, plecând de la o stare efemeră pe care o deconstruiește treptat, abordând deseori problematica lipsei de apartenență la un la un loc fixat în spațiu și timp, stare acutizată treptat de-a lungul ultimilor ani. Seria expusă este, de altfel, o continuare a lucrărilor anterioare ce aduc în dialog paradoxurile copilăriei, ca perioadă formativă, aproape onirică prin însăși substanță și context.

Hiraeth, titlul seriei, este o stare asumată, regăsită într-un fel sau altul în aproape toate lucrările din serie, termenul definind însuși sentimentul dorului – dor de o casă, dor de acasă, dorul purtat unui loc care poate că nu a fost niciodată de fapt, și nici nu va fi, o pierdere irevocabilă a unui întreg regăsit ulterior doar în fragmente dispersate.

Feat. Kulterra este o ușă deschisă, este vitrina dedicată invitaților; coridorul care duce spre Kulterra Art Store ce va găzdui ”artă în vizită”, fie că vorbim despre lucrări propuse de alte galerii ori de către artiști în mod direct. Vitrinele culoarului care dau înspre curte, vor avea un chip nou în fiecare lună, atrăgând atenția vizitatorilor cu privire la artiști care nu sunt în mod necesar reprezentați de Kulterra Gallery, ba chiar dimpotrivă. De asemenea, alte galerii de artă vor putea ieși din propriile spații, ”migrând” simbolic, selectiv și temporar în vitrinele dedicate proiectului.

„Feat. Kulterra este pariul prin care spiritul de competiție este domolit prin spiritul de colaborare; este materializarea convingerii că deși există mai multe galerii de artă și deși există un număr mare de artiști, până la urmă constituim, doar împreună, o comunitate. Și că doar împreună putem redefini propria noastră realitate. Începând de la câteva vitrine, prin natura lor transparente și întoarse spre lume.”, spune Olga Vintaniuc, artistă și fondatoare Kulterra Gallery.

De asemenea, până pe 1 mai, Celula de Artă, împreună cu Intuit.fm și Asociația Studenților UNArte București – ASUNAB invită comunitatea studenților Universității Naționale de Arte din București să aplice la open call-ul IN-TO-IT. Conceptul proiectului provoacă tinerii creatori să se lase ghidați de al 6-lea simț (tema expoziției) pentru a oferi publicului o atmosferă contemplativă. Pe parcursul expoziției vizitatorii vor fi provocați să ia parte alături de artiști la o lucrare comună, care va fi creată sub forma unui performance live.

Artiștii selectați vor participa la expoziția cu același nume care va avea loc la Celula de Artă și Carol 53 (Bd. Carol I, nr. 53, București) în perioada 14 – 28 mai. Evenimentul va cuprinde elemente atât din sfera artelor vizuale și ale spectacolului (oferite de UNATC ILC), cât și muzică live oferită de Intuit.fm. Scopul evenimentului este de a alătura mai multe forme de artă și de a oferi publicului șansa să experimenteze simultan mediile artistice prezente. De asemenea, artiștii își vor putea vinde lucrările, iar publicul va avea posibilitatea de a cunoaște autorii operelor. Expoziția face parte din festivalul „Fiți Cu-Minți Creative Festival”.

Lucrările pot fi trimise în format digital la adresa de mail [email protected], până pe data de 1 mai 2022 iar detalii despre specificații se găsesc aici.

Celula de Artă este reprezentată de un spațiu cu deschidere stradală, ce își propune să permită lucrărilor să evadeze din spațiul clasic al galeriei pentru a interacționa cu un public nou, care nu obișnuiește să participe la vernisaje și astfel, pentru ca nu mai există o barieră fizică și temporală între obiectul de artă și privitor, se crează un dialog liber, direct și nonconformist.

Galeria vine în sprijinul creaţiei contemporane în ariile tematice ale artelor vizuale și încurajează dezvoltarea de noi forme de expresie artistică accesibilă la orice oră pentru publicul stradal. Cu o prezență de ~ 5 ani (2017 – 2022) pe scena artei din București, Celula de artă a susținut ~100 evenimente (expoziții, performance-uri, live-uri) și a influențat modul de percepție în ceea ce privește expunerea obiectelor sau actelor artistice în fața publicului.

Noutățile din Celula de artă se pot vedea pe Facebook și pe Instagram.

Partener strategic: Casa Carol (Carol 53).

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio București FM, Spotmedia, IQads, Zile și Nopți, Propagarta, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, The Institute, Zeppelin, Modernism, PRwave, Bookblog, 4arte, Iqool, Munteanu, SMARK.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

05
/02
/24

Vineri, 9 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va fi dirijată de RADU PAPONIU, director artistic și muzical al ansamblului Southwest Florida Symphony Orchestra, dirijor asociat al Filarmonicii din Naples (Florida – S.U.A.) și director muzical al Orchestrei de Tineret din același oraș american. Din 2017, Radu Paponiu a dirijat Filarmonica din Naples în peste 100 de evenimente diferite de muzică clasică, pop sau în proiecte educaționale.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

05
/02
/24

Prima premieră a anului 2024 la Teatrul EXCELSIOR (singurul teatru din București dedicat adolescenților și tinerilor) este spectacolul PTERODACTILI de Nicky Silver, o producție în regia lui Radu Iacoban și scenografia lui Tudor Prodan.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

04
/02
/24

NOU Un singur personaj, în care coabitează două ființe diferite, chiar opuse. Un singur monolog, lung, rostit de doi actori, într-un spectacol nou intrat în portofoliul Teatrului Metropolis, în urma concursului pentru debutanți, “StarT”

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.