Cezara Dafinescu, 71
https://www.ziarulmetropolis.ro/cezara-dafinescu-71/

“Cred că am devenit, astăzi, persoana care mi-am dorit să fiu. Am învăţat că, indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta. Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi prin cuvinte calde. S-ar putea să fie ultima oară când îi vezi… Am învăţat să iubesc ca să pot fi iubită!” – Cezara Dafinescu, actrita care, ieri, şi-a serbat cea de-a 71 -a aniversare!

Un articol de Petre Ivan|5 august 2019

Cezara Dafinescu s-a născut la 4 august 1948, la Sibiu. La vârsta de opt ani a părăsit localitatea natală şi s-a mutat cu familia la Bucureşti.

„Tot ceea ce sunt acum datorez îngerului numit mama. Nici un om care are o mama divină nu e sărac… (…) aveam si un tata minunat, care mă adora. El m-a învăţat să-mi păstrez visele vii. Îmi spunea: Întelege că pentru a realiza ceva, trebuie să ai credinţă şi încredere în tine, viziune, muncă, determinare şi dăruire. Aminteste-ţi că toate lucrurile sunt posibile pentru cei care cred”.  – Cezara Dafinescucezara dafinescu

Aici a făcut doi ani de balet clasic, dar pentru ca era prea înaltă a ales sportul. A urmat cursurile unui liceu sportiv, a devenit campioană naşională la atletism juniori, după care a plecat în străinatate.

Colegă cu Mihaela Peneş şi Ilie Năstase, suferă un accident, care îi va întrerupe cariera sportivă. Acela a fost momentul în care Cezara Dafinescu a decis să aleagă actoria, absolvind în 1973  Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică.

Pe timpul studenţiei la Actorie se căsătoreşte cu unul dintre cei mai populari artişti ai vremii, George Motoi,  alături de care va rămâne 23 de ani.

„De George m-am îndrăgostit în anul doi de facultate. Mai întâi, văzându-l în filme! Apoi, destinul a făcut să ne întâlnim şi aievea şi să formam un cuplu, în viaţă şi mai tarziu, şi pe scenă. El a fost “Făt Frumosul” pe care îl aşteapta orice fată să vina pe un cal alb… Şi, pentru că era mai matur decât mine, în mare parte mi-a modelat cariera cu experienţa lui.” – Cezara Dafinescu

Repartizata dupa absolvire la Teatrul Naţional din Bucureşti, a încântat publicul cu numeroase roluri memorabile, în teatru și film, jucând alături de câţiva dintre cei mai mari actori români: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Iurie Darie, Puiu Calinescu, Ion Besoiu sau Sebastian Papaiani.

În decembrie 2010, a avut loc premiera piesei “Pluralul Englezesc” de Alan Ayckbourn, în regia lui Toma Enache la Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”, în care actriţa Cezara Dafinescu a jucat rolul Anei.

Din bogata sa activitate cinematografică merită amintite rolurile din: “Ciprian Porumbescu” (1972), “Explozia” (1973), “Accident” (1976), “Reţeaua S” (1980), “Miezul fierbinte al pâinii” (1983), “Secretul lui Nemesis” (1985), “Cucoana Chiriţa” (1986), “Chiriţa în Iaşi” (1987), “Şobolanii roşii” (1990), “Harababura” (1990), “Atac în bibliotecă” (1992), “Inelul cu briliant” (1993), “Crăciun însângerat” (1994), “Complicitate la crimă” (1999), “Trenul celor 7 păcate” (2004), “Bunraku” (2009) sau “Toni Erdmann” (2016).

Foto: Cezara Dafinescu – facebook, cinemagia

05
/02
/15

Șase proiecții pentru public și presa internațională vor aduce povestea procurorului Cristian Panait, cea care a inspirat scenariul filmului De ce eu?, în regia lui Tudor Giurgiu, peste hotare, la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Evenimentul începe astăzi, 5 februarie, și se va încheia pe 15 februarie, cel de-al treilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu fiind inclus în secțiunea Panorama Special.

04
/02
/15

Realizat după întâmplări reale şi având opt nominalizări la Premiile Oscar, „The Imitation Game” (Jocul Codurilor) prezintă povestea lui Alan Turing (Benedict Cumberbatch), matematician, criptanalist şi erou de război, pionier al tehnologiei moderne a calculatoarelor. Alături de un grup restrâns de specialişti, el a reuşit spargerea unui cod aşa-numit „de nespart” al maşinăriei Enigma a Germaniei, în al Doilea Război Mondial. 

03
/02
/15

Deși pare un scenariu apocaliptic, de fapt este vorba despre premiera filmului “Orașul câinilor”/ “White God”, câștigătorul Marelui Premiu al secțiunii Un Certain Regard la Cannes și propunerea Ungariei la Premiile Oscar 2015, în regia lui Kornél Mundruczó.

02
/02
/15

Lucian Boicu, un român stabilit în Canada, a lucrat la efectele vizuale ale filmului "American Sniper", de Clint Eastwood, un lungmetraj nominalizat la şase premii Oscar şi inspirat din povestea adevărată a lunetistului Chris Kyle.

02
/02
/15

Filmul românesc de scurtmetraj este prezent și anul acesta la Festivalul de Film de la Clermont-Ferrand (30 ianuarie – 7 februarie 2015) prin intermediul Asociației ESTE’N’EST, care organizează pentru a șaptea oară consecutiv standul românesc din cadrul marketului festivalului, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

02
/02
/15

În filmul "Chuck Norris vs. Communism", de Ilinca Călugăreanu, peliculă selectată în secţiunea competiţională World Cinema Documentary, la cea de-a 31-a ediţie a Festivalului Sundance, o generaţie întreagă se îndrăgosteşte de film, în epoca Războului Rece, scrie prestigioasa publicaţie IndieWire.

30
/01
/15

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „O lacrimă de fată” (1980), regizat de Iosif Demian, este unul dintre cele mai originale filme româneşti realizate în timpul comunismului, polemizând prin stilul său modern şi energic cu falsitatea care caracteriza cinematografia oficială a vremii.

29
/01
/15

Tenorul spaniol Placido Domingo va interpreta rolul principal în opera "Gianni Schicchi", de Giacomo Puccini, care va fi montată de Woody Allen pentru a marca, în această toamnă, cea de-a 30-a aniversare a Operei din Los Angeles.

28
/01
/15

"Timbuktu", un lungmetraj regizat de mauritanul Abderrahmane Sissako, despre Sahelul confruntat cu jihadismul, şi comedia populară "La Famille Bélier", regizată de francezul Eric Lartigau, despre universul surzilor, figurează printre peliculele nominalizate la premiul César pentru cel mai bun film.