„Cina cea de taină“ cu femei a Irinei Greciuhina se „mută“ în virtual în prima galerie VR din România și Republica Moldova
https://www.ziarulmetropolis.ro/cina-cea-de-taina-cu-femei-a-irinei-greciuhina-se-muta-in-virtual-in-prima-galerie-vr-din-romania-si-republica-moldova/

Expoziţia-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spaţiul expoziţional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o şansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei şi alte lucrări care i-au încântat pe bucureşteni în această perioadă.

Un articol de Liliana Matei|13 octombrie 2020

Începând de astăzi, „Woman Unchained“ se „mută“ în „realitatea virtuală“, la adresa https://www.theopen-art.com/exhibition/irina-greciuhina-woman-unchained/?back=ago în singura galerie virtuală din România și Republica Moldova.

Desigur, nu va lipsi celebra operă de artă a Irinei Greciuhina, pictura „Unity in Diversity“, lucrare ce reprezintă „Cina cea de taină“, renumita frescă a lui Leonardo da Vinci (un „canon“ al istoriei artei), cu personaje exclusiv feminine, alese de artistă pentru a reprezenta diverse epoci, rase și culturi. Sunt prezente însă mult mai multe lucrări decât au putut fi aduse la București, aproape întreg portofoliul artistei, ceea ce oferă o privire mult mai cuprinzătoare asupra creației de până acum a Irinei Greciuhina. Accesibilă cu ochelari VR sau de pe un simplu laptop, galeria virtuală oferă senzația unei „plimbări“ în voie prin sălile unei galerii sau a unui muzeu, existând chiar și posibilitatea apropierii și a „atingerii“ lucrărilor expuse.

Expoziția de VR art „Woman Unchained“ este curatoriată de criticul Doinel Tronaru și de Victoria Nagy Vajda, reprezentanta Arbor.art.room – unde au fost expuse până acum lucrările din „Woman Unchained“ – și a intereselor artistei Irina Greciuhina în România.

Proiectul face parte din programul de susținere a galeriilor de artă din București inițiat de Primăria Capitalei prin Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public și Centrul Cultural Expo Arte.

Expoziția virtuală „Woman Unchained“ a tinerei artiste din Basarabia Irina Greciuhina include 15 pânze mari, 7 lucrări realizate în digital, un video de prezentare a artistei și un video care documentează crearea unei opere digitale. Videoul de prezentare al Irinei Greciuhina are track-ul audio în limba rusă și este subtitrat în limba engleză.

Galeria VR de pe platforma Theopen-art.com are o suprafață de 300 mp virtuali, distribuiți în 5 spații expoziționale, care pot găzdui expoziții mai mari sau mai mici de pictură, sculptură, fotografie, multimedia. Expozițiile VR pot fi accesate de pe orice calculator sau tabletă cu browser de internet, iar prin acestea se poate naviga cu ajutorul mouse-ului și al săgeților. Pentru o experiență deplină oferită de realitatea virtuală, se recomandă însă vizitarea expozițiilor de artă și de pe dispozitive speciale VR.

În lunile august-octombrie 2020, au fost realizate de către galerista (fizică și „virtuală“) Victoria Nagy Vajda trei expoziții VR: „INSIDE“ de Diana Tudose, „OMAGIU LIMBII ROMÂNE – Scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu“ și „Woman Unchained“ de Irina Greciuhina. În lunile octombrie-decembrie 2020, vor fi lansate expozițiile VR ale artiștilor Vadim Crețu și Giuliano Nardin, împreună cu atelierul VR al Valentinei Rusu Ciobanu („geniul picturii basarabene“), o reconstrucție identică cu realitatea pe baza materialelor de arhivă din 1985, în cadrul proiectului „Valentina Rusu Ciobanu – o sută de ani de la naștere“, sprijinit de AFCN.

Vernisajul expoziției „Woman Unchained“ (curator Doinel Tronaru) de la Arbor.art.room (spațiu de expoziții coordonat de Victoria Nagy Vajda), desfășurat în data de 10 septembrie în prezența artistei basarabene Irina Greciuhina, venită special de la Chișinău pentru acest eveniment, a fost un veritabil succes, bucurându-se de prezența a numeroase personalități din lumea artistică, a numeroși oameni de presă, dar și de cea a oamenilor obișnuiți, iubitori de artă. Viața bucureșteană a expoziției Irinei Greciuhina se afla însă de-abia la început, pentru că, în această lună întreagă de vizitare („camera“ Arbor.room.art fiind deschisă zilnic, timp de câteva ore, pentru iubitorii de frumos), „Woman Unchained“ a înregistrat un număr record de vizitatori (simpli trecători sau oameni interesați de artă), neobișnuit pentru o galerie bucureșteană, chiar și pentru cele cu o activitate mai îndelungată. Aceștia au venit atrași de hype-ul făcut picturii „Unity in Diversity“ („Cina cea de taină“ în variantă feminină), pentru a vedea cu ochii lor dacă este vorba despre o „blasfemie“ sau doar despre o operă de artă de factură postmodernă, dar și pentru a admira frumosul intens din toate lucrările Irinei Greciuhina.

Cele trei zile de Noaptea Albă a Galeriilor (NAG) din acest an au reprezentat un vârf de vizitare, „Woman Unchained“ fiind văzută de numeroși tineri aflați pe traseul expozițional al galeriilor. De-a lungul celor patru săptămâni, însă, nenumărați au fost și simplii trecători, care-au intrat efectiv din stradă, atrași de frumusețea lucrărilor (observabilă din exterior), și au oferit multe observații pertinente. În weekendul 9-11 octombrie – ultimele trei zile de vizitare a expoziției „Woman Unchained“ la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11) –, bucureștenii au putut să-și ia adio de la pictura care i-a impresionat atât de mult, și au făcut-o în număr destul de mare. De luni, lucrările și „Cina cea de taină“ părăsesc Bucureștiul, dar expoziția se va muta în virtual, pe site-ul www.theopen-art.com, unde a fost inaugurată varianta în „realitate virtuală“ (VR, o tehnologie revoluționară, fără echivalent pe site-urile de artă din România și Republica Moldova) a expoziției „Woman Unchained“, cu numeroase alte lucrări. În galeria virtuală de pe acest site, deja pot fi admirate două expoziții virtuale superbe: Diana Tudose („Inside“) și Valentina Rusu Ciobanu (portrete de scriitori din Republica Moldova).

Irina Greciuhina este o artistă basarabeană, născută în 1982 și stabilită în Chișinău. Este preocupată de „studiul arhetipurilor feminine“, de femeie ca „fenomen unic, divin și natural în egală măsură“. A expus, printre altele, la Veneția, unde a făcut furori, dar primul ei solo show în România are loc în lunile septembrie și octombrie, în spațiul expozițional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1, București).

Printre lucrările aduse la București s-a aflat și „Introduction to the culture“ sau „Unity in Diversity“ (2020, 300×200 cm, acrylic/canvas), lucrare masivă de trei pe doi metri, replică postmodernă la fresca „Cina cea de taină“ a lui Leonardo da Vinci, în care Iisus și cei 12 apostoli sunt reprezentați conform poziționării din capodopera geniului renascentist, dar ca femei. Viziunea feministă și LGBTQ a Irinei Greciuhina a contrariat publicul românesc, încă tributar patriarhalismului și altor sechele ale totalitarismelor moderne, dar nu puțini sunt și cei care s-au „îndrăgostit“ cu această ocazie de artistă și de lucrările acesteia.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.