cineGHICITOARE
https://www.ziarulmetropolis.ro/cineghicitoare/

Aici, în filmul „Veronica” (1972, regia Elisabeta Bostan), avea doar 4 ani şi debuta pe marile ecrane alături de câţiva monştri sacri ai cinematografiei. Astăzi împlineşte 50 de ani şi este considerată una dintre cele mai frumoase actriţe românce din toate timpurile.

Un articol de Petre Ivan|2 aprilie 2018

Născută în 2 aprilie 1968, la Bucureşti,  este fiica unui sculptor-machetist în departamental de scenografie al studioului. Astfel, aceasta a copilărit efectiv pe platouri, printre actori, maşinişti şi aparate, iar frumuseţea ei orbitoare (la propriu: un blond auriu şi doi ochi de-un albastru celest) a adus-o în faţa camerelor de filmat încă de la cele mai fragede vârste.

La numai patru ani, a apărut printre copiii din dipticul „Veronica” (1972) şi „Veronica se întoarce” (1975, Elisabeta Bostan), apoi în „Gustul şi culoarea fericirii” (1978, Felicia Cernăianu), „Mama” (1979, Elisabeta Bostan) şi „Secretul lui Nemesis” (1985, Geo Saizescu).

În acest din urmă film a văzut-o tovarăşul Mihai Dulea (care avea o slăbiciune pentru actriţele blonde cu ochi albaştri) şi, fiind autoritatea supremă în materie de distribuţii (şi filme în general), a impus-o pentru rolul titular, Simina, din „Pădureanca” (1986, Nicolae Mărgineanu, după Ioan Slavici).

Foto: Veronica (1972, regia Elisabeta Bostan)

Citiţi şi:
21
/11
/13

Lungmetrajul Poziţia copilului, regizat de Călin Peter Netzer, propunerea României la premiile Oscar din 2014, are ,,un scenariu strălucit", iar actriţa Luminiţa Gheorghiu realizează ,,o interpretare de legendă", scrie publicaţia Indie Wire.

19
/11
/13

Cel mai nou proiect al regizorului Radu Jude, „Inimi cicatrizate“, a fost selectat în cadrul ,,Coproduction Village” la ,,Festival De Cinema Europeen des Arcs”. Evenimentul va avea loc luna viitoare, în perioada 14-17 Decembrie 2013, în Alpii francezi.

19
/11
/13

CRONICĂ DE CARTE „Dicţionar subiectiv al realizatorilor filmului românesc“ (Editura Polirom, 2013), cea mai nouă carte a criticului de film Tudor Caranfil, conţine numeroase verdicte critice ratate, în special la cineaşti de valoare.