VIDEO Cioran şi întâlnirea umilitoare cu Camus
https://www.ziarulmetropolis.ro/cioran-si-intalnirea-umilitoare-cu-camus/

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

Un articol de Ionuţ Mareş|9 februarie 2021

Algoritmul imprevizibil al Facebook-ului mi-a scos în faţă – era un share al unei persoane din lista mea de prieteni la o postare a unui necunoscut – un fragment de două minute şi 25 de secunde, de o calitate proastă, din „Apocalipsa după Cioran”, ultimul interviu filmat al filozofului, făcut la începutul anilor `90 de Gabriel Liiceanu.

Nu mai ştiu în ce context am văzut acest interviu integral acum câţiva ani, dar cert e că amintirea s-a estompat. Ca în cazul multor obiecte video bizare de altădată, aduse în faţa ochilor de capriciile internetului, am dat play fragmentului, din curiozitate. E întotdeauna plăcut să plonjezi în trecut cu ajutorul unor astfel de imagini care poartă în ele mărcile unui timp dispărut.

Subiectul discuţiei este o întâlnire pe care Cioran a avut-o la un moment dat cu Albert Camus, chiar înainte de apariţia primei sale cărţi în franceză, „Précis de décomposition”, în 1949, la Editura Gallimard.

Ça ne s’est pas bien passé”, spune rapid Cioran în momentul în care intervievatorul său deschide subiectul, parcă sâcâit şi acum de o amintire neplăcută. Şi începe relatarea, amestecând româna cu franceza în stilul său inconfundabil şi privind când în jos, când spre interlocutor.

Précis de décomposition, prima carte… Eu îl citisem şi aveam un anumit respect pentru el, dar nu special. Pentru mine era de mâna a doua, însă un tip cinstit…. Mediocru, în fond. Şi el a citit manuscrisul, Précis de décomposition … Gallimard. Şi mi-a spus următorul lucru: Maintenant, il faut que vous entriez dans la circulation des idées. Aaa, futu-ţi mama mă-tii (îşi dă mâna prin păr şi râde – n.r.). Am plecat. Lui me donne de leçon. Vous comprenez?”.

„Acum, trebuie să intraţi în circulaţia ideilor” – o frază care l-a jignit pe Cioran într-atât de mult, încât, la peste 40 de ani de când i-a fost adresată, o repetă obsesiv şi încearcă să o contracareze printr-una din cele mai plastice înjurături, pe care nu putea să o lase să ţâşnească afară decât în limba română a tinereţii sale exaltate din România.

„Nu avea decât o cultură…”, îi ţine isonul Liiceanu.

„O cultură de învăţător…”, preia promp cuvântul Cioran. Şi continuă: „O cultură de învăţător. A citit câţiva scriitori. Nu aveau nici trace de culture philosophique. Şi îmi spune: Maintenant, il faut faire un effort pour entrer dans la circulation des idées. Comme un élève. Voiam să mă răzbun. Era foarte, foarte umilitor pentru mine. Când spune să intru în circulaţia ideilor, ca şi cum aş fi un debutant provincial. Comme ça, l’air supérieur. Nu insolent, dar l’air supérieur. Acum trebuie să intraţi dans la circulation des idées. Eu citisem câţiva mari filozofi. Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

Vorbe dure, cum numai marile minţi îşi pot arunca una alteia. Răbufnirea unui orgoliul rănit.

După punerea la punct, după umilirea postumă, e loc şi de puţină invidie: „Celebru… enorm. O celebritate enormă, inimaginabilă. Două sute de mii de exemplare. Nu se poate imagina. Maintenant, il faut que vous entriez dans la circulation des idées.” Din nou rana nevindecată, fraza obsedantă, dureroasă, pe care Cioran acum o parodiază uşor – mişcă larg braţul drept şi îşi strâmbă gura într-o grimasă de dispreţ.

Şi cum v-aţi răzbunat?”, insistă intervievatorul.

Nu m-am răzbunat imediat. Însă, am reuşit să… malgré tout, des années après, n’est ce pas?… că nu mai pot să fiu considerat ca un discipol al lui Camus”. Eliberare.

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.