Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează şi îşi rememorează destinul, şi până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viaţa cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.
Un articol de Alina Vîlcan|28 iulie 2022
„10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie” de Elif Shafak
În „10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie”, cea mai cunoscută scriitoare de azi a Turciei spune povestea prostituatei Leila Tequila, ucisă cu sânge rece într-o noapte, în Istanbul. Născută într-o familie musulmană de provincie, dominată de autoritatea și habotnicia tatălui, aceasta părăsește orășelul în care a crescut atunci când este căsătorită cu forța, ajungând în bordelurile Istanbulului.
În orașul de la malul Bosforului își va face prieteni, se va îndrăgosti, se va căsători, va rămâne văduvă, se va prostitua din nou pentru a se întreține și va sfârși ucisă și aruncată într-un tomberon, ca un obiect murdar și nefolositor, iar de acolo în Cimitirul celor Singuri, un loc unde pietrele funerare nu poartă nume, ci numere oarecare, căci aici sfârșesc criminalii, prostituatele, imigranții ghinioniști, cei nerevendicați de nimeni, cei umiliți, marginalii, asupra cărora Elif Shafak se apleacă și de această dată, așa cum și-a obișnuit cititorii.
Acest roman, publicat în original în 2019 și disponibil acum și în limba română, la Editura Polirom (traducere din engleză de Ada Tanasă), este și o fermecătoare incursiune în istoria Istanbulului din a doua jumătate a secolului trecut, dar mai ales este o carte despre prietenie, prietenia care mută cadavre într-un oraș neobosit în a-i chinui pe cei mai vulnerabili. Într-un final, trupul Leilei Tequila va ajunge în mare, din grija celor cinci prieteni care constituie singura avuție pe care a reușit să o adune într-o viață plină de tragism, pe care o rememorează în cele 10 minute și 38 de secunde care se scurg între momentul uciderii sale și acela al morții.
Dincolo de toate, este o carte despre prietenie, despre cei de care te înconjori pentru a supraviețui. În stilul său inconfundabil, amintind de magia tipică poveștilor orientale, Elif Shafak ne oferă un nou roman care aduce în prim-plan drepturile femeilor în societățile musulmane. De neratat!
„Domnul Wilder și cu mine” de Jonathan Coe
Al doilea roman asupra căruia ne oprim îi aparține unui alt scriitor multipremiat – britanicul Jonathan Coe – și pune o lupă pe destinul artistic și personal al regizorului Billy Wilder, faimos pentru filme ca „Sunset Boulevard” (1950) sau „Sabrina” (1954), pe care îl surprinde spre sfârșitul anilor ‘70, când cariera sa se află pe o pantă vizibil descendentă. Detalii reale se împletesc aici cu ficțiunea; regizorul ne este înfățișat pe platourile de filmare, lucrând pentru unul dintre ultimele sale filme, respins de marile case de producție americane.
După ce a părăsit Viena ca evreu, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial și s-a stabilit în Statele Unite, unde a cunoscut gloria, Wilder se întoarce acum în Europa, filmând în Corfu și München un lungmetraj pe care pare să nu-l vrea nimeni. Atunci când nu filmează, își rememorează trecutul alături de Calista, o tănără greco-britanică ajunsă întâmplător în echipa sa și care înregistrează fiecare detaliu al întâlnirii cu marele cineast care îi va schimba viața. Un roman pentru cinefili și cititori, deopotrivă, apărut în acest an la Editura Polirom, în traducerea lui Radu Paraschivescu.
„Borgo Sud” de Donatella di Pietrantonio
Donatella din Pietrantonio este o autoare italiană de profesie medic stomatolog, care a obținut însă câteva premii relativ importante în Italia. „Borgo Sud” (Editura Polirom, traducere din italiană de Mihaela Găneț), roman nominalizat la prestigiosul premiu Strega în 2021, este o poveste de familie, având pe fundal albastrul Mării Adriatice.
Facem astfel cunoștință cu două surori provenite dintr-o familie tipică de provincie, deloc înstărită, ai cărei membri nu sunt obișnuiți să își exprime în niciun fel sentimentele de dragoste, însă sunt cât se poate de obișnuiți cu certurile. Din acest mediu, fiecare dintre ele încearcă să evadeze în felul său.
Extrem de diferite una de cealaltă, au în comun o moștenire de familie deloc blândă, dar și propriile eșecuri sentimentale, ca și când nu fac decât să eșueze lamentabil când vine vorba de sentimente. Pe traseul acesta sinuos, presărat cu răsturnări de situație și primejdii la fiecare pas, reușesc să se susțină una pe cealaltă în momentele cele mai crâncene. Peisajele Italiei, din care nu lipsesc pescarii, bărcile sau mahalalele pline de amenințări și de culoare, completează fermecător acest roman intens, de numai 200 de pagini.
