Conferințele FITS 2019: Vertigo Dance Company sau despre succesul dansului ca împletire a artei cu viața
https://www.ziarulmetropolis.ro/conferintele-fits-2019-rachel-grodjinovsky-vertigo-dance-company-despre-succesul-dansului-ca-impletire-a-artei-cu-viata-din-jurul-artei/

Spectacolele de dans israeliene sunt, de mulţi ani, printre cele mai de succes la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. şi foarte repede sold out  La conferinţa de la Librăria Habitus din a cincea zi a FITS, Rachel Grodjinovsky, reprezentanta celebrei Vertigo Dance Company, a vorbit despre companie şi spectacolul „One One&One”.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 iunie 2019

Compania de dans contemporan Vertigo a fost creată în 1992 de un cuplu de artiști și se dorește a fi un mesager al artei israeliene de cel mai înalt nivel. Alături de compania de dans, Vertigo include și o școală de dans și organizarea de workshop-uri internaționale, inclusiv cu persoane cu dizabilități.

După mulți ani de carieră în dans, Rachel Grodjinovsky s-a rupt o vreme de această profesie, apoi a revenit în Israel și a găsit o scenă a dansului destul de adormită. „Exista o nevoie de a dezvolta dansul contemporan israelian și am fost norocoasă să fiu printre cei care au ajutat la asta. În timp am ajuns să putem prezenta lumii o altă imagine a Israelului, altceva decât vezi la știri sau la televizor, imaginea unei culturi artistice extrem de creative.”

Ce face atât special dansul contemporan din Israel? „La noi în Israel practic nu ai cum să separi viața ta socială, politică, de cea artistică, iar asta înseamnă că băieții (timp de 3 ani) și fetele (timp de 2 ani) merg în armată la 18 ani, motiv pentru care băieții își încep cariera ceva mai târziu decât de regulă. Dansatorii au așadar această pauză obligatorie în pregătirea lor artistică, pe de altă parte nu au cum să nu fie influențați de realitățile din jurul lor, iar asta face ca dansul lor să fie foarte puternic, pasional. Israelul ca stat are doar 70 de ani, dar are o tradiție de peste 2.000 de ani, și asta se simte de asemenea în modul în care facem artă.”

Rachel Grodjinovsky spune că „Vertigo a fost numele primului lor spectacol înainte de a lua acest nume și pentru companie. Numele a fost ales pentru că descrie senzația pe care o au piloții când fac acrobații în aer, și pe care au vrut să o replice în dans. Vertigo e în primul rând un stil de viață, în care arta și natura umană. Ca sediu, ei au creat un sat artistic eco într-o zonă în care, în Biblie, se spune că a avut loc lupta dintre David și Goliat. Noa Wertheim vine dintr-un mediu foarte religios, pentru care tradiția și filozofia Bibliei sunt extrem de importante. Iar asta se vede în mod special în spectacolul One One&One, prezentat la Sibiu. De aici și conexiunea cu pământul, pe care dansatorii se mișcă la propriu pe scenă și cu care noi toți avem o conexiune foarte puternică. De aceea și la workshopul susținut în cadrul FITS, Noa a vorbit despre grounding, împământare. E un cerc al vieții relația asta specială cu pământul, din care am venit și în care ne întoarcem.”

Dansatorii (majoritar din Israel, căci compania are un pronunțat caracter cultural național, dar și unii internaționali) sunt selectați nu numai după nivelul și specificul lor tehnic ci și în funcție de personalitatea lor, căci Vertigo e în primul rând, spune Rachel Grodjinovsky o comunitate de afinități elective, iar coregrafa Noa Wertheim petrece mult timp și discutând cu ei.

Octavian Saiu a observat că multe companii de dans din Israel sunt fondate și conduse nu doar de o persoană ci de familii de artiști, ceea ce impregnează proiectele artistice cu un intens spirit comunitar  Vorbind despre estetica dansului acestei celebre trupe de dans, reprezentanta companiei a vorbit despre faptul că coregrafa Noa Wertheim caută nu doar o rigoare a mișcărilor ci în mod special expresia interioară particulară a fiecărui dansator. „În One One&One, prezentat la FITS 2019, e o complicitate specială între dansatori, își dau complet voie să se dăruiască celorlalți dansatori. E o mișcare care vine din interior.” Spectacolul jonglează cu lumea interioară și cea exterioară, cu viața comunitară și cea interioară a fiecărui dansator.

*

One One & One (Vertigo Dance Company, Israel)

Coregrafie: Noa Wertheim

Dansatori: Sian Olles, Liel Fibak, Sándor Petrovics, Shani Licht, Etai Peri, Daniel Costa, Hagar Shachal, Jeremy Alberge, Korina Fraiman, Yotam Baruch

Muzică originală: Avi Balleli

Muzicieni: (violă și voce) Galia Hai, Oud Eliahu Dagmi, (voce/Vocals) Ilai Balleli

Costume: Sasson Kedem

Stage Design: Roy Vatury

Lighting Design: Dani Fishof – Magenta

https://vertigo.org.il/en/

www.sibfest.ro

Foto credit: Paul Băilă



21
/09
/23

Luni, 25 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), George C. Dumitru va intra în dialog cu Bogdan Răileanu și Victor Cobuz, pornind de la romanul „Rupturi”, publicat de curând în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

20
/09
/23

Cezar Antal este absolvent al Universității de Arte "George Enescu" din Iași, Facultatea de Teatru, Secția Arta Actorului Mânuitor de Păpuși și Marionete. A fost actor al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, în prezent fiind angajat al Teatrului Odeon din București. A colaborat cu regizori importanți de teatru și film. La Teatrul Metropolis joacă în piesa "Disco Regret", scrisă de Doru Vatavului și regizată de Irisz Kovacs.

20
/09
/23

Galeria neconvențională Celula de Artă găzduiește în perioada următoare două vernisaje – Happiness is simple, al artistei Antonia Ionescu, pe 20 septembrie, la Palatul Bragadiru și instalația colectivă și imersivă Share, Tag or Dye Again, pe 23 septembrie, în Celula de Artă din B-dul Carol nr. 53 și Casa Carol 53 și propune vizitatorilor un concept nou de eveniment gândit în parteneriat cu galeria Săfițicuminți – LEAF (Limited Edition Art Fair), care se va desfășura între 22 – 24 septembrie la Kraft Market (str. Matei Millo nr. 8 – 10).

20
/09
/23

În luna octombrie începe ,,Străzile de film”, proiectul care te îndeamnă să redescoperi magia Bucureștiului prin cinematografie. O incursiune într-o lume a filmului și a arhitecturii orașului pe care îl numim acasă.