Constantin Brâncuşi va avea muzeu omagial la Craiova
https://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-brancusi-va-avea-muzeu-omagial-la-craiova/

7 milioane de euro va costa Muzeul omagial Constantin Brâncuşi, pe care Consiliul Judeţean Dolj îl va ridica în curtea Muzeului de Artă din Craiova, sub forma unui Centru Internaţional.

Un articol de Petre Ivan|5 iunie 2014

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat într-o conferinţă de presă că proiectul „Centrul Internaţional Constantin Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv” va primi o finanţare prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007 – 2013, informează Mediafax.

„O investiţie fără precedent în ţară, apare într-un moment în care, aşa cum vedeam chiar şi în mass-media, în nicio localitate din România, inclusiv Bucureşti, nu s-a realizat nimic important pentru românul cel mai cunoscut în lume. Am convingerea că acest loc se va transforma într-unul de pelerinaj, pentru că şase opere ale lui Constantin Brâncuşi, lucrări aflate în proprietatea CJ Dolj şi păstrate la Muzeul de Artă, vor putea fi acum mult mai bine puse în lumină”, a declarat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.

Constantin Brâncuşi şi politicul din România

Pe de altă parte, Senatul a respins o propunere legislativă privind înfiinţarea unui Muzeu Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi” la Târgu-Jiu, care ar fi urmat să constantinfuncţioneze în subordinea Muzeului Naţional de Artă al României, în administrarea Consiliului Judeţean Gorj şi să primească finanţare din bugetul Ministerului Culturii şi din venituri extrabugetare.

Printre obiectivele acestui muzeu se numără promovarea operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, identificarea şi inventarierea tuturor lucrărilor artistului aflate pe teritoriul României şi protejarea şi conservarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu, din care fac parte Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, se arată în proiectul de lege, care a fost iniţiat de parlamentari ai mai multor partide.

Senatul a fost prima cameră sesizată în privinţa acestui proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind cea decizională.

Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj – 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Foto: Constantin Brâncuşi – wikipeda

17
/06
/22

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.