CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES. O după-amiază cu poezia lui Gherasim Luca, la Europalia
https://www.ziarulmetropolis.ro/corespondenta-de-la-bruxelles-o-dupa-amiaza-cu-poezia-lui-gherasim-luca-la-europalia/

Marcăm treizeci de ani de la ieşirea din dictatură cu o vizită în inima Europei, la Bruxelles, unde România este ţara-invitată la Festivalul Europalia (între octombrie 2019 şi februarie 2020).

Un articol de Andrei Crăciun|18 decembrie 2019

I. O introducere: ce este Europalia

Europalia este un festival internațional de artă care se desfășoară de exact cincizeci de ani la Bruxelles, în Belgia.

Fiecare ediție se dedică unei țări cu tezaur cultural excepțional (în acești cincizeci de ani au fost invitate țări dintre cele mai diferite, de la China la Brazilia și de la Polonia la Mexic).

România și-a câștigat statutul de țară invitată la Europalia 2019, în mai 2016. Vedeta Festivalului este neîndoielnic Expoziția Brâncuși.

Capitala Belgiei este împânzită cu anunțuri privind prezența operei acestui mare artist din secolul XX la Bruxelles.

E o ediție în care se celebrează deopotrivă cincizeci de ani de viață ai Festivalului și treizeci de ani de la ieșirea României din dictatura comunistă.

  • Mai multe detalii despre Europalia puteți găsi aici.
  • De asemenea, dacă doriți să urmăriți cronici actualizate la evenimentele de Bruxelles, le găsiți pe pagina Institutului Cultural Român dedicată Festivalului.
  • Întregul calendar al evenimentelor poate fi consultat aici.
  • Detalii despre Expoziția Brâncuși găsiți aici.

II. Ce se întâmplă la Europalia

La Europalia se vorbește, prin intermediul artei, despre trecutul, prezentul și viitorul României. Este un gest de reverență culturală la adresa țării noastre care nu are, la această oră, egal pe mapamond.

În acest anotimp extraordinar la Bruxelles, România și artiștii ei sunt foarte importanți. Se vorbește la superlativ despre sculptorii români, despre cinematografia românească, despre teatrul românesc, despre literatura română și tot așa.

Scriitori români, la Europalia 2019

Se organizează întâlniri cu figuri importante ale lumii culturale din România de azi, iar publicul european plătește bilete să îi vadă, să îi asculte pe acești oameni.

Sunt omagiați și artiști cu origini române care nu mai trăiesc, dar au lăsat o urmă în conștiința continentului european.

III. Omagiu lui Gherasim Luca

Un astfel de eveniment am văzut și noi ieri, la Muzeul Regal de Arte Frumoase din Bruxelles: Gherasim Luca, déraison d’être.

Am fost acolo și suntem în măsură să dăm această mărturie: la sfârșitul spectacolului dedicat poeziei suprarealistului din București, s-a aplaudat unsprezece minute fix, aplauze care n-aveau nimic de congres comunist, aplauze dintr-o lume liberă.

Zeci de oameni au fost pur și simplu năuciți de întâlnirea cu poezia lui Gherasim Luca. Și năuciți au ieșit ei în stradă, iar la unul dintre colțurile muzeului s-au oprit să asculte altfel tânguirea unui acordeon, o tânguire pentru trecători.

În România, memoria poetului nu mai are atâția gardieni câți ar merita. Despre Gherasim Luca, Gilles Deleuze spunea că a fost cel mai mare poet francez, chiar dacă era român”.

Gherasim Luca

Dar cine a fost Gherasim Luca? Poetul s-a născut pe 23 iulie 1913, sub semnul zodiacal al leului, într-o familie de evrei din București. A primit la naștere numele Salman Locker. S-a săvârșit pe 9 februarie 1995, la aproape optzeci și doi de ani, sărind în Sena. Ultimele sale cuvinte au fost despre cum nu se mai poate trăi pe pământ, în această lume în care nu mai e loc pentru poeți.

Gherasim Luca a fost avangardist (din generația de aur a avangardei române, alături de nume ca Geo Bogza sau Sașa Pană) și a făcut o carieră strălucitoare la Paris ca suprarealist.

Își recita singur poemele, iar oamenii veneau să îl asculte pentru că era spectaculos, mai ales când se bâlbâia.

Gherasim Luca era un adevărat foc de artificii și niciodată până la el n-a mai sunat limba franceză astfel.

Ieri la amiază, la Muzeul Regal de Arte Frumoase de la Bruxelles, trei actori, Gabriel Almaer, Bernard Gahide and Robin Van Dyck, au recitat în stilul lui Gherasim Luca, uluindu-i pe spectatori. Celor trei li se adăuga artista Annette Brodkom, care aducea lămuriri cu privire la puzzle-ul incredibil care a fost viața poetului și îi făcea, din vreme în vreme, laudatio.

Despre Gherasim Luca s-a spus că a fost unul dintre reprezentanții cei mai însemnați ai ontopoeziei, ceea ce vrea să spună că la el nu au existat niciodată granițe între viață și vers.

A trăit întocmai cum a scris, cu un ritm nemaipomenit, care înseamnă chiar asta: așa ceva nu s-a mai pomenit, nu s-a mai întâmplat. Gherasim Luca vrăjea pur și simplu cuvintele, iar ele îl ascultau, până la muzicalitatea poemelor sale, de dragoste și deznădejde, nimeni n-a mai ajuns.

Artiștii francezi au recitat dintre cele mai cunoscute opere ale lui Gherasim Luca, precum Autodeterminare sau Visul în acțiune sau Passionnément sau Son corps léger.

Annete Brodkom observa că, în franceză, până și numele lui Gherasim Luca sună ca o orchestră.

Cuvintele de dragoste care s-au spus despre poet ieri la amiază la Bruxelles s-ar cuveni să ne pună pe gânduri.

Gherasim Luca a fost neîndoielnic un mare poet de limbă franceză, dar înainte de asta a fost un mare poet de limbă română. Expresia sa este românească. El este unul dintre acei minunați fii rătăcitori ai literaturii române.

Și nici nu avem o altă concluzie: Gherasim Luca este încă o lume întreagă de recuperat pentru literatura română.

Gherasim Luca vrăjea pur și simplu cuvintele, iar ele îl ascultau, până la muzicalitatea poemelor sale, de dragoste și deznădejde, nimeni n-a mai ajuns.

21
/07
/17

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecția „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet și, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărți, nu neapărat ale noastre. A reieșit că situația nu e deloc roz. Iată.

20
/07
/17

Astăzi, 20 iulie, de la ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), Veronica D. Niculescu va citi fragmente din primul său roman pentru copii, O vară cu Isidor, apărut de curînd în colecția „Junior” a Editurii Polirom, ediţie ilustrată, disponibilă și în format digital.

19
/07
/17

Romanul „Fiica Estului” (traducere din limba spaniolă de Mariana Sipoș) a fost publicat la Editura Polirom în anul 2017.

17
/07
/17

Universul din "Un veac de singurătate", capodopera lui Gabriel Garcia Marquez publicată în urmă cu 50 de ani, s-a transformat în sursă de inspirație pentru doi artiști urbani, care au pictat pe zidurile Bibliotecii naționale din Columbia lupte de cocoși, capete de morți și un cuplu înlănțuit.

15
/07
/17

O expoziție In Memoriam Augustin Buzura, organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, va fi deschisă în perioada 14-31 iulie la sediul ICR din Aleea Alexandru, nr. 38.

11
/07
/17

“Prin moartea lui Augustin Buzura cultura română pierde un mare prozator, pierde și un caracter, un om de atitudine, un om moral”, spune academicianul Eugen Simion. La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache, director de imagine al Uniunii Scriitorilor din România, a precizat: “Prin romanele sale, Buzura a susținut adevăruri istorice și sociale într-o epocă a minciunii și falsității”. Scriitorul Augustin Buzura s-a stins din viață, ieri, la vârsta de 78 de ani.

07
/07
/17

Astăzi (7 iulie), de la ora 18.30, Editura Polirom şi Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona, nr. 13-15) vă invită în Grădina secretă la o întâlnire specială cu Nora Iuga şi Angela Baciu, cu prilejul apariţiei recente a volumului mai drăguţ decât dostoievski, cu ilustraţii de Ion Barbu, publicat la Polirom, disponibil şi în ediţie digitală. Actorul George Mihăiţă va citi un fragment din volum.

06
/07
/17

Scriitoarele Angela Baciu și Andreea Nanu sunt protagonistele interviului următor, prezentat în exclusivitate de Ziarul Metropolis. Și dacă cel mai recent roman al Andreei Nanu, Scrisoare pentru Ida, a fost lansat de curând la Bookfest, Angela Baciu (dar și Nora Iuga) poate fi ascultată live vineri (7 iulie), de la ora 18:30, la Librăria Carturesti Verona (str. Arthur Verona, nr. 13-15), cu prilejul aparitiei volumului "mai dragut decit dostoievski" - semnat Nora Iuga și Angela Baciu, cu ilustratii de Ion Barbu.

02
/07
/17

Cehov avea un cocor care îl urma peste tot, Daniel Defoe a avut un fiu cu o vânzătoare de stridii, Joyce se temea de tunet, Dickens de lilieci și Freud de trenuri, Voltaire bea într-o singură zi 50 de cești de ceai și 20 de cafea, tatăl lui Molière a fost tapițer și al lui Baudelaire – zugrav, iar Rainer Maria Rilke a murit după ce s-a înțepat în spinul unui trandafir.

30
/06
/17

„Tu ai pus degetul pe rană şi, în plin comunism, ai îndrăznit să arăţi că orice formă de cenzură e dezgustătoare” – fragment dintr-o scrisoare deschisă pentru Lucian Pintilie pe care Andrei Şerban a citit-o la lansarea noii ediţii a volumului „Bricabrac” (Editura Nemira).

29
/06
/17

Vineri, 30 iunie, începînd cu ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), va avea loc un eveniment dedicat prozei scurte, o seară de lectură și discuții, la care vor participa Ana Maria Sandu, Alex Tocilescu și Marius Chivu. Intrarea liberă

26
/06
/17

De numele cărţii „Sinaia, Oraşul Elitelor” scrisă de către arhitectul Dan Manea se leagă mai multe premiere. Ultima noutate absolută pentru piaţa cărţii din România este faptul că o carte despre oamenii, istoria şi arhitectura unui oraş a inspirat un film!

21
/06
/17

Mai multe scrisori în care fizicianul Albert Einstein prezenta unor colegi opiniile sale despre fizică, Dumnezeu și Israel, expediate în anii '50, au fost vândute în cadrul unei licitații organizate la Ierusalim, pentru suma de aproximativ 210.000 de dolari.