CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES. O după-amiază cu poezia lui Gherasim Luca, la Europalia
https://www.ziarulmetropolis.ro/corespondenta-de-la-bruxelles-o-dupa-amiaza-cu-poezia-lui-gherasim-luca-la-europalia/

Marcăm treizeci de ani de la ieşirea din dictatură cu o vizită în inima Europei, la Bruxelles, unde România este ţara-invitată la Festivalul Europalia (între octombrie 2019 şi februarie 2020).

Un articol de Andrei Crăciun|18 decembrie 2019

I. O introducere: ce este Europalia

Europalia este un festival internațional de artă care se desfășoară de exact cincizeci de ani la Bruxelles, în Belgia.

Fiecare ediție se dedică unei țări cu tezaur cultural excepțional (în acești cincizeci de ani au fost invitate țări dintre cele mai diferite, de la China la Brazilia și de la Polonia la Mexic).

România și-a câștigat statutul de țară invitată la Europalia 2019, în mai 2016. Vedeta Festivalului este neîndoielnic Expoziția Brâncuși.

Capitala Belgiei este împânzită cu anunțuri privind prezența operei acestui mare artist din secolul XX la Bruxelles.

E o ediție în care se celebrează deopotrivă cincizeci de ani de viață ai Festivalului și treizeci de ani de la ieșirea României din dictatura comunistă.

  • Mai multe detalii despre Europalia puteți găsi aici.
  • De asemenea, dacă doriți să urmăriți cronici actualizate la evenimentele de Bruxelles, le găsiți pe pagina Institutului Cultural Român dedicată Festivalului.
  • Întregul calendar al evenimentelor poate fi consultat aici.
  • Detalii despre Expoziția Brâncuși găsiți aici.

II. Ce se întâmplă la Europalia

La Europalia se vorbește, prin intermediul artei, despre trecutul, prezentul și viitorul României. Este un gest de reverență culturală la adresa țării noastre care nu are, la această oră, egal pe mapamond.

În acest anotimp extraordinar la Bruxelles, România și artiștii ei sunt foarte importanți. Se vorbește la superlativ despre sculptorii români, despre cinematografia românească, despre teatrul românesc, despre literatura română și tot așa.

Scriitori români, la Europalia 2019

Se organizează întâlniri cu figuri importante ale lumii culturale din România de azi, iar publicul european plătește bilete să îi vadă, să îi asculte pe acești oameni.

Sunt omagiați și artiști cu origini române care nu mai trăiesc, dar au lăsat o urmă în conștiința continentului european.

III. Omagiu lui Gherasim Luca

Un astfel de eveniment am văzut și noi ieri, la Muzeul Regal de Arte Frumoase din Bruxelles: Gherasim Luca, déraison d’être.

Am fost acolo și suntem în măsură să dăm această mărturie: la sfârșitul spectacolului dedicat poeziei suprarealistului din București, s-a aplaudat unsprezece minute fix, aplauze care n-aveau nimic de congres comunist, aplauze dintr-o lume liberă.

Zeci de oameni au fost pur și simplu năuciți de întâlnirea cu poezia lui Gherasim Luca. Și năuciți au ieșit ei în stradă, iar la unul dintre colțurile muzeului s-au oprit să asculte altfel tânguirea unui acordeon, o tânguire pentru trecători.

În România, memoria poetului nu mai are atâția gardieni câți ar merita. Despre Gherasim Luca, Gilles Deleuze spunea că a fost cel mai mare poet francez, chiar dacă era român”.

Gherasim Luca

Dar cine a fost Gherasim Luca? Poetul s-a născut pe 23 iulie 1913, sub semnul zodiacal al leului, într-o familie de evrei din București. A primit la naștere numele Salman Locker. S-a săvârșit pe 9 februarie 1995, la aproape optzeci și doi de ani, sărind în Sena. Ultimele sale cuvinte au fost despre cum nu se mai poate trăi pe pământ, în această lume în care nu mai e loc pentru poeți.

Gherasim Luca a fost avangardist (din generația de aur a avangardei române, alături de nume ca Geo Bogza sau Sașa Pană) și a făcut o carieră strălucitoare la Paris ca suprarealist.

Își recita singur poemele, iar oamenii veneau să îl asculte pentru că era spectaculos, mai ales când se bâlbâia.

Gherasim Luca era un adevărat foc de artificii și niciodată până la el n-a mai sunat limba franceză astfel.

Ieri la amiază, la Muzeul Regal de Arte Frumoase de la Bruxelles, trei actori, Gabriel Almaer, Bernard Gahide and Robin Van Dyck, au recitat în stilul lui Gherasim Luca, uluindu-i pe spectatori. Celor trei li se adăuga artista Annette Brodkom, care aducea lămuriri cu privire la puzzle-ul incredibil care a fost viața poetului și îi făcea, din vreme în vreme, laudatio.

Despre Gherasim Luca s-a spus că a fost unul dintre reprezentanții cei mai însemnați ai ontopoeziei, ceea ce vrea să spună că la el nu au existat niciodată granițe între viață și vers.

A trăit întocmai cum a scris, cu un ritm nemaipomenit, care înseamnă chiar asta: așa ceva nu s-a mai pomenit, nu s-a mai întâmplat. Gherasim Luca vrăjea pur și simplu cuvintele, iar ele îl ascultau, până la muzicalitatea poemelor sale, de dragoste și deznădejde, nimeni n-a mai ajuns.

Artiștii francezi au recitat dintre cele mai cunoscute opere ale lui Gherasim Luca, precum Autodeterminare sau Visul în acțiune sau Passionnément sau Son corps léger.

Annete Brodkom observa că, în franceză, până și numele lui Gherasim Luca sună ca o orchestră.

Cuvintele de dragoste care s-au spus despre poet ieri la amiază la Bruxelles s-ar cuveni să ne pună pe gânduri.

Gherasim Luca a fost neîndoielnic un mare poet de limbă franceză, dar înainte de asta a fost un mare poet de limbă română. Expresia sa este românească. El este unul dintre acei minunați fii rătăcitori ai literaturii române.

Și nici nu avem o altă concluzie: Gherasim Luca este încă o lume întreagă de recuperat pentru literatura română.

Gherasim Luca vrăjea pur și simplu cuvintele, iar ele îl ascultau, până la muzicalitatea poemelor sale, de dragoste și deznădejde, nimeni n-a mai ajuns.

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.