Cui i-e frică de lupul cel rău?
https://www.ziarulmetropolis.ro/cui-i-e-frica-de-lupul-cel-rau/

Orice poveste românească începe cu „a fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti”.Povestea de la carea pornit Felix Alexa, pentru spectacolul de la Teatrul Țăndărică, începe cu „a fost odată o fetiţă…”şi este o adaptare a Scufiţei Roşii după Charles Perrault.

Un articol de Georgiana Ene|25 aprilie 2018

Aflat la cea de-a treia colaborare cu acest teatru – prima în 1998, „Bărbierul din Sevilla” și cea de- a doua în 1999, „Vicleniile lui Scapino”– regizorul propune un spectacol care se adresează în aceeași măsură copiilor și adulților: copiii vor avea parte alături de Scufiță de o adevărată aventură în drumul ei spre casa buncii, iar adulții vor conștientiza, poate, cum tehnologia ia locul încet-încet afecțiunii și comunicării și cum trăiesc sub imperiul lui „n-am timp!”.

Scufița din spectacolul lui Felix Alexa este o fetiță fără prieteni, care se joacă singură și nu cunoaște ceea ce este dincolo de universul camerei ei. Mama ei, o femeie modernă, prea ocupată și prea pasionată de tehnologie – are tot timpul o tabletă cu ea, este pasageră în viața fetiței, reptetând tot timpul, până la exasperare: „n-am timp!”.

Scufița, interpretată de Olga Bela, primește de data aceasta de la mama ei și nu de la bunică, o hăinuță roșie cu glugă – într-o cutie frumos ambalată, gest care vrea să recompenseze lipsaafecțiunii și a atenției, pentru că este și singurul de altfel pe care aceasta i-l arată – și pleacă la bunică, cu tot cu coșulețul cu mâncare. Drumul către aceasta însă trece prin pădure.

Mama Scufiței Roșii este – în viziunea regizorului, puțin ironic și cu mult umor de altfel – femeia grăbită și modernă din zilele noastre, care îi explică micuței despre ceea ce să nu facă în drumul său, atrăgându-i atenția asupra pericolelor ascunse în pădure. Drumul pe care aceasta trebuie să-l parcurgă este asemănător unei călătorii inițiatice în descoperirea vieții reale, alta decât cea imaginată de ea, sau nu, dincolo de camera ei, susținut foarte bine de muzica aleasă.Cui i-e frică de lupul cel rău?

De data aceasta Felix Alexa nu mai apelează la tehnologie – Scufița nu are niciun smartphone cu navigator, nici nu comunică cu alte persoane, ci descoperă cu bucurie pădurea șifrumusțea acesteia. Are o întâlnire și cu temutul lup, despre care fusese avertizată să se ferească, dar de data aceasta lupul este joival și chiar nu reușește săo sperie.Mânuit cu măiestrie de Daniel Stanciu, acesta este chiar simpatic prin urâțenia și mărimea lui, chiar dacă este cam jerpelit, lucru care stârnește râsul spectatorilor.

De altfel, toate întâlnirile fetiței cu omida, ciocănitoarea, melcul cu care se și ia la întrecereși fluturele albastrusunt delicioase și pline de gingășie. Scenografia gândită de Marian Sandu este potrivită, decupată cu-adevărat din povesteiar întâlnirea din final cu bunica este haioasă.

Toate personajele din căsuța primitoare a bunicii sunt extraordinar de reușite: ea însăși delicată în ciuda părului vâlvoi, mânuită de Liliana Gavrilescu, cea care în spectacol este și mama Scufiței – o păpușă cu ochelari mari pe nas, peltică și puțin răcită, un vânător subdimensionat – ales tocmai parcă să demonstreze că nu mărimea contează, ci inițiativa pe care o are – le eliberează pe bunică și Scufiță din burta lupuluiși lupul care la finalul spectacolului nu mai e așa de sigur că este în povestea care trebuie.

Regizorul surprinde lumina și întunericul, precum și coerența emoțională profundă a poveștii clasice, a unei fete nevinovate și a lupului care aparent o va mistuiîn această versiune imaginată cu multă naturalețe prin duioșie, umor și ironie fină și trimite spectatorii într-o altă dimensiune, una magică, a poveștilor de-odinioară.

ScufițaRoșie – adaptare de Felix Alexa după Charles Perrault

Regie, concept imagine, efectespeciale: Felix Alexa

Scenografie: Marian Sandu

Muzica: Alexei Țurcan

Foto: Andrei Roșianu

Distribuție: Olga Bela, Liliana Gavrilescu, Daniel Stanciu, Florin Mititelu, Adrian Lefter, Dan Codreanu, Ana-MariaBălescu

Foto: Cui i-e frică de lupul cel rău? – facebook

01
/04
/16

Fără să fiu în contra avangardei, ba chiar dimpotrivă, nu obişnuiesc să scriu despre spectacole de teatru care îşi propun să fie doar angajate, sociale, în spectacolele care propovăduiesc teatrul-forum şi alte manifeste. Mă priveşte.

01
/04
/16

Într-o zi de 1 aprilie se stingea din viaţă actorul Mihai Mereuţă. Tot într-o zi de 1 aprilie se înfiinţa Opera Română din București, dar şi Societatea Literară Română, care va deveni ulterior Societatea Academică Română, iar apoi Academia Română.

31
/03
/16

Trei regizori importanţi ai Noului Cinema Românesc – Radu Jude, Marian Crişan şi Adrian Sitaru. Trei scurtmetraje ultrapremiate care mizează pe stimularea emoţională a spectatorului – „Lampa cu căciulă” (2006), „Megatron”(2008) şi „Excursie” (2014), relansate pe platforma Cinepub. O temă universală comună: relaţia complicată copil – părinte. 

31
/03
/16

Luni, 4 aprilie 2016, Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate. Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia definită drept cel mai înalt for românesc de cultură şi ştiinţă, primeşte, în 1879, titulatura Academia Română.

31
/03
/16

Week-end-ul acesta, pe 2 și 3 aprilie, Final Frontier, singurul târg de carte SF & Fantasy din România deschide porțile ediției numărul 5. Tărâmul magic ales în acest an pentru a fi transformat, timp de două zile, în capitala iubitorilor de SF și Fantasy este Connect Hub (B-dul Dacia nr 99, la Piața Spaniei).

31
/03
/16

Gheorghe Ifrim crede că un actor bun poate juca și divertisment, la televiziune, și roluri consistente în teatru. La Metropolis, îl puteți vedea în spectacolul „O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre deschise spre Nord”, în regia lui Mihai Constantin.

30
/03
/16

Un faimos tablou semnat de Vincent Van Gogh va putea rămâne expus în Statele Unite, a decis Curtea Supremă, respingând recursul făcut de un descendent al unui colecționar rus care a cerut restituirea acestuia, pe motiv că pictura fusese confiscată de către bolșevici. Astăzi, 30 martie, se împlinesc 163 de ani de la naşterea lui Van Gogh.

30
/03
/16

Alte 3 titluri, care aduc în discuție probleme cât se poate de actuale, de la atentatele teroriste din Franța, până la urmările Războiului Iugoslav și ale asasinării lui Yitzhak Rabin - unul dintre cei mai importanți susținători ai păcii din Orientul Mijlociu -, completează lista filmelor din competiția Cinepolitica 2016 (13 – 17 aprilie, Cinema Elvira Popescu, București).

30
/03
/16

Astăzi a debutat o nouă ediţie a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount, ocazie cu care cele mai importante edituri autohtone au pregătit oferte speciale de reduceri: multe cărţi la 1 leu şi o ofertă bogată de titluri al căror preţ a fost redus chiar şi cu până la 90%.

30
/03
/16

Bartholomäus Traubeck este un artist multimedia născut în 1987 la Monaco, care trăieşte şi munceşte la Viena. Lui Traubeck i-a venit ideea să secţioneze transversal un trunchi de copac, asemenea unui disc de vinil, şi să-l asculte la un pick-up special. Ceea ce a ieşit este cu adevărat impresionant. Copacii chiar au multe de povestit...

29
/03
/16

„Cahiers du Cinema” caută inovaţia, sinceritatea, un cinema liber, care nu manipulează. Suntem împotriva unui cinema prea serios, după rețetă, care răspunde aşteptărilor festivalurilor – afirmă, într-un interviu în exclusivitate pentru Ziarul Metropolis, Joachim Lepastier, critic de la celebra revistă franceză. Regizorul român favorit – Corneliu Porumboiu.