Cum s-a făcut un mare film. Making-of-ul la „…Lăzărescu”
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-s-a-facut-un-mare-film-making-of-ul-la-lazarescu/

Lansat pe platforma gratuită Cinepub, making-of-ul de 90 de minute la „Moartea domnului Lăzărescu” (2005) este important în primul rând pentru că dezvăluie ceva esenţial din felul de a lucra al lui Cristi Puiu, în special cu actorii şi cu operatorul, şi din concepţia sa despre cinema.

Un articol de Ionuţ Mareş|23 aprilie 2016

Când un making-of, adică acea specie de documentar brut filmat în timpul realizării unei pelicule, devine relevant şi pentru un public mai larg decât cel format din critici, specialişti sau aspiranţi în domeniu şi pasionaţii de cinema sau doar de un anume autor?

Bineînţeles, în primul rând când este vorba de un mare film şi de un cineast important. Este cazul making-of-ului la „Moartea domnului Lăzărescu”, filmul-cult al lui Cristi Puiu.

Un making-of filmat de Andreea Păduraru (trecută pe genericul de la „…Lăzărescu” drept asistent de regie), finalizat în 2009 şi disponibil acum şi pe platforma gratuită Cinepub.

Valoarea acestui documentar de 90 de minute montat, aşa cum mărturiseşte autoarea, în ordinea cronologică a realizării lui „…Lăzărescu” este dată nu atât de redarea atmosferei de pe „platoul de filmare”, cât de devoalarea felului de a lucra al lui Cristi Puiu, în special cu actorii şi cu operatorul.

Este un aspect esenţial, pentru că dă seamă despre tipul de cinema realist căruia regizorul i-a fost fidel de la începutul carierei sale şi despre mijloacele practice prin care încearcă să îl obţină.

21apr play

Making-of-ul la „Moartea domnului Lăzărescu” este disponibil, de joi, pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână. Click pe imagine pentru a vedea making-of-ul!

De pildă, cel mai tensionat moment dintre cele lăsate în making-of de Andreea Păduraru este o discuţie aprinsă în care Cristi Puiu îl ceartă pe operatorul Andrei Butică din cauză că acesta, care lucrează numai cu camera pe umăr, ar fi ratat o dublă nefilmându-l într-un anume moment pe Lăzărescu aşa cum i se ceruse.

Puiu îi reproşează un oarecare imobilism în acel fragment şi faptul că aparatul de filmat nu urmăreşte ceea ce spectatorul se presupune că ar fi curios, în mod firesc, să vadă.

„E convenţie de documentar”, îi reaminteşte cineastul tânărului operator, explicându-i în detaliu, la fel ca în alte câteva momente, de ce e important să îl filmeze într-un anume fel pe Lăzărescu, şi mai puţin personajele secundare din jurul acestuia.

Este un exemplu revelator despre concepţia lui Puiu despre un cinema cât mai realist, lipsit de afectare – aşa cum se arăta el în etapa realizării lui „…Lăzărescu”.

Preţioase sunt apoi şi discuţiile cu actorii, din timpul repetiţiilor sau al filmărilor propriu-zise.
Lui Florin Zamfirescu, interpretul unuia dintre medici, îi explică, de pildă, importanţa pauzelor între reproşurile pe care personajul său i le aruncă pacientului. La foarte tânărul pe atunci Bogdan Dumirache, în rolul unui medic rezident, insistă pe pronunţia într-un anume fel a unui cuvânt.

Lui Doru Ana, care îl joacă pe vecinul lui Lăzărescu, îi spune de ce nu trebuie să inverseze două cuvinte aparent banale într-o frază. Sau, dacă le inversează, să îl convingă de ce e mai bine aşa. Într-o discuţie cu tatăl său real, distribuit în rolul foarte scurt al unui bărbat venit cu soţia la spital, Cristi Puiu îi dă ca indicaţie să vorbească mai încet, nu ca şi cum ar face-o pentru microfon.

Aparent, sunt amănunte, dar importanţa lor se relevă în acea senzaţie de naturalism şi firesc pe care o degajă, în final, „Moartea domnului Lăzărescu”.

În plus, making-of-ul întăreşte imaginea că realizarea acestui film celebru a fost ca o şcoală de cinema. Nu doar pentru că lungmetrajul a fost un pilon al esteticii Noului Val, ci şi pentru că unii dintre cei care au lucrat la el au devenit apoi la rândul lor cineaşti.

Radu Jude, regizor secund al lui Cristi Puiu la „…Lăzărescu” şi responsabil, printre altele, cu coordonarea scenelor din spital cu mulţi figuranţi, a ajuns un foarte cunoscut cineast, care şi-a dezvoltat de-a lungul timpului propria voce – distinctă, însă nu desprinsă radical de cea a „mentorului”.

Ca secretară de platou o regăsim pe Ana Lungu, devenită ulterior şi ea regizoare, al cărei stil este direct influenţat de cel al lui Cristi Puiu.

Articol apărut şi pe blogul lui Ionuţ Mareş.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.