Cum s-a născut pseudonimul Otiliei Cazimir VIDEO
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-s-a-nascut-pseudonimul-otiliei-cazimir-video/

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la naşterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar şi iubita discretă a unui alt mare poet.

Un articol de Cristina Enescu Aky|16 februarie 2020

Născută în județul Neamț și stabilită apoi la Iași, tânăra poetă Alexandrina Gavrilescu și-a făcut debutul literar în revista „Viața românească”, condusă de Garabet Ibrăileanu și Mihail Sadoveanu. A trimis revistei o primă poezie prin poștă, dar nu a vrut să apară cu numele real deoarece avea doar 17 ani iar directoarea școlii ei „mai dădea și afară din școală pe fetele care se țineau de prostii, cum spunea ea când era vorba de literatură”, după cum își amintea scriitoarea într-un interviu televizat din 1964.

Așa că s-a semnat  în mod anonim cu trei steluțe. Remarcându-i talentul, Sadoveanu și Ibrăileanu au hotărât să îi creeze un pseudonim, primul alegându-i numele de Otilia iar cel de-al doilea pe cel de Cazimir, ambele fiind numele unor iubiri din tinerețea celor doi scriitori. „M-am pomenit dintr-odată Otilia Cazimir. Eu însă n-am știut nimic. Am așteptat numărul viitor al Vieții românești să văd cele trei steluțe. (…) Am căutat în revistă… Nicio steluță. M-am uitat însă la numele colaboratorilor, și am văzut un nume nou, Otilia Cazimir, și am zis: Cine dracu’ o mai fi și asta! Uite cum au altele noroc, și eu n-am.” A redeschis revista peste câteva zile, „și când am ajuns la această urâtă de mine Otilia Cazimir, am văzut că eu eram.”

Otilia Cazimir și George Topîrceanu

Peste ani, cea care a devenit autoarea unora dintre cele mai cunoscute texte pentru copii mărturisea cât de antipatic i-a fost pseudonimul dat, deși el i-a adus celebritatea: „N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi Otilie pe care am întâlnit-o în viață, fetița cu care am stat în bancă în clasa primară, era proastă, grasă și buboasă” spunea ea. A folosit în timp și alte pseudonime, precum Alexandra Casian, Ofelia, Magda sau Dona Sol, cu care a semnat ceea ce astăzi am numi articole feministe. De altfel, a colaborat și cu asociații feministe din Europa (Cehia, Franța), la solicitarea cărora a scris articole despre viața femeilor române dar și despre drepturile sociale și politice ale acestora.

Copil singuratic și visător, a început să scrie poezie încă de mică. A locuit la Iași și a lucrat ca Director al Inspecției Teatrelor din Moldova și Basarabia. Primise Premiul Academiei Române (1927) și Premiul Național pentru Literatură (1937), însă în contextul războiului a rămas fără slujbă și a ajuns să trăiască sărăcăcios făcând traduceri din franceză și rusă. Zaharia Stancu îi scria în acei ani: „Ar fi o mare pierdere să te ocupi numai de traduceri.” Și pe bună dreptate, căci poeta a publicat în total 60 de volume de poezii dar și schițe, nuvele și texte de publicistică. Cele mai iubite au rămas însă poeziile pentru copii, în care nu lăsa impresia că se coboară la nivelul celor mici cu scop moralizator ci, dimpotrivă, cu mult umor, transformând poezia într-un joc. A preluat numeroase teme din folclorul copilăriei, din colinde, obiceiuri și basme tradiționale.

De la debut ei au trecut 5 ani până la apariția primului ei volum de poezie. „Primul exemplar din carte i l-am dat celui care era în vremea asta deja prietenul meu cel mai bun, lui George Topîrceanu. Primul autograf lui i l-am dat.” Topîrceanu a fost însă mai mult decât atât, a fost iubirea vieții ei, cei doi având o relație îndelungată, discretă dar controversată în societatea vremii după destrămarea primei căsnicii a acestuia. Relația celor două personalități literare s-a înfiripat în casa prietenului lor comun Mihail Sadoveanu, poeta fiind cea care l-a îngrijit pe Topîrceanu până la decesul său prematur. Ulterior, ea s-a ocupat de aranjarea manuscriselor acestuia, și chiar mai mult decât atât. Cum mărturisea ulterior într-o scrisoare, ea a ascuns discret, într-un seif, „scrisorile mele intime, fotografiile noastre” dar și „scrisorile intime de la trecătoarele lui prietene”.

Cover foto: Otilia Cazimir (centru jos) alături de George Topîrceanu (stânga sus) și Mihail Sadoveanu (dreapta jos).



22
/05
/22

„Se estimează că un procent cuprins între 62 și 70% din populația generală se îndoiește într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.