Curiozități despre Palatul Culturii din Iași
https://www.ziarulmetropolis.ro/curiozitati-despre-palatul-culturii-din-iasi/

Ca o încununare a stilurilor arhitecturale neogotic, romantic şi neobaroc, Palatul din centrul Iaşilor, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, priveşte semeţ în fiecare zi peste orizonturile capitalei culturale a Moldovei. Palatul a fost construit între anii 1906-1925 de către arhitectul Ion. D. Berindey, având suprafaţa totală de 34.236,35 mp.

Un articol de Marian Șușu|10 septembrie 2020

Mozaicul din holul central al palatului este o reproducere fidelă a rozetei din Biserica Abației Saint-Pierre-sur-Dives (1235-1245), din nordul Franței.

Holul central al Palatului Culturii din Iaşi

Gresie și mozaic Alun Graves. Rozeta de la biserica abație din Saint-Pierre-sur-Dives, publicată de Alfred Rame în 1852

Mozaic original Abaţia Saint-Pierre-sur-Dives

Sala Voievozilor, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentată distinct de celelalte săli. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la regele Carol al II-lea.

Intrarea în sala „Henri Coandă”este străjuită de două socluri rămase astăzi fără busturile inițiale. Acestea păstrează încă inscripționate numele foștilor miniștri de justiție Matei B. Cantacuzino (1855-1926) şi Gheorghe Mârzescu (1834-1901). Cele două busturi erau puse în valoare de fundaluri fastuoase, realizate din „mozaic bizantin”. În perioada comunistă cele două busturi au fost înlăturate, ambele personaje fiind indezirabile regimului. Bustul lui Matei Cantacuzino realizat de R. Hette, în 1925, se află astăzi în amfiteatrul ce îi poartă numele din cadrul Facultății de Drept din Iași. Bustul lui Gheorghe Mârzescu este considerat dispărut.

Ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii. Acesta moștenea amintirea orologiului instalat în turnul portii Curții Domnești la 1728 și care a dat, multă vreme, ritmurile orașului. Vitraliile cadranelor ceasului sunt decorate cu cele 12 zodii astrale. Potrivit arhitectului I.D. Berindey, cei doi oșteni, pictați în frescă şi care străjuiesc ceasul, sunt plăieșii lui Dragoș Vodă, descălecătorul Moldovei.

În perioada Primului Război Mondial, Palatul Culturii din Iași a fost transformat în spital; aici soldații răniţi pe front erau îngrijiţi de personalul medical şi de voluntari.

De reţinut este faptul că denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul a încetat să mai fie folosit de Justiţia ieşeană.

Se spune că la 1650 Curtea Domnească din Iași, după ce a fost incendiată de tătari, a fost recondiționată de către Vasile Lupu și mutată . Acum muzeul ce o reprezintă poate fi regăsit sub Palatul Culturii din Iași. Timp de șapte ani, istoricii și arheologii din Iași au făcut săpături și au scos la lumină ziduri vechi care datează din 1430. Astfel au fost păstrate 5 secole importante ale istoriei Țării Românești.

Patru muzee intr-o singura cladire

Situat la parterul Palatului Culturii, în aripa vestică, MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI, tot la parter în aripa estică, este MUZEUL ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII “ŞTEFAN PROCOPIU”, la etaj, sunt galeriile de artă europeană şi românească ale MUZEULUI DE ARTĂ, iar  MUZEUL ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI, este situat la primul şi al II-lea etaj.

În fiecare zi din zona clopotelor Palatului Culturii din Iași răsună melodia “ Noi suntem Români”!

30
/01
/24

Universul magic al filmelor de animație pentru copii își deschide porțile pentru publicul cu deficiențe de auz din România. Ochi și urechi, noul proiect pus la cale de Animest, cu sprijinul Fundației Orange, le va oferi spectatorilor o experiență de vizionare adaptată nevoilor lor, accesibilă atât în sala de cinema, cât și în sălile de clasă sau în fața ecranelor de acasă.

29
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, la Teatrul Mic, sala Studio (Str. Gabroveni nr 57), are loc premiera piesei „Eu sunt propria mea soție”,  de Doug Wright, în regia Teodorei Petre, cu actorul Gabi Costin. Piesa este un One Man Show Gabi Costin care realizează o performanță incredibilă: interpretează aproape 40 de personaje foarte ușor de urmărit și savurat.

26
/01
/24

Stagiunea curentă a Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian include o montare în premieră mondială a musicalului JACK, ÎNTRE DRAGOSTE ŞI NEBUNIE este inspirat de povestea întunecată şi fascinantă a celebrului criminal în serie şi expune o versiune multi-faţetată a acestei istorii ce a cutremurat Anglia victoriană  şi este încă înconjurată de aburii misterului.

26
/01
/24

Teatrul Municipal „Bacovia” lansează apelul de înscrieri pentru ediția a - XXX - a (2024) a evenimentului BACĂU FEST MONODRAME, ce se va desfășura în perioada 9 - 13 mai 2024.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!