Curiozități (esențiale). 23 aprilie 1616, ziua morții lui Shakespeare și Cervantes – o ficțiune calendaristică
https://www.ziarulmetropolis.ro/curiozitati-esentiale-23-aprilie-1616-ziua-mortii-lui-shakespeare-si-cervantes-o-fictiune-calendaristica/

Se obişnuieşte să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) şi William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeaşi dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicaţie a acestei frumoase ficţiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului şi publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

Un articol de Petre Ivan|23 aprilie 2019

„Nu de mult am citit (în România literară) pentru a nu știu cîta oară că divinul Will Shakespeare și divinul Cervantes au răposat în una și aceeași zi. Adică în 23 aprilie 1616. Asta da potrivire, și-au zis istoricii literari, biografii, specialiștii funerari, pastorii, episcopii etc. Dramaturgul și prozatorul parcă s-au vorbit între ei. Forurile spirituale ale umanității au ținut minte această coincidență astrală și au proclamat sfînta zi de 23 aprilie Ziua Cărții.

Din păcate, nu-i chiar așa. În data de 23 aprilie 1616, vor fi murit mulți oameni pe glob, nimeni nu poate contesta acest adevăr istoric, la sfîrșitul Evului Mediu încă se murea pe capete (lipsa de igienă, starea jalnică a medicinei făceau moartea mai ușoară decît în zilele noastre), dar nu e deloc sigur că au murit (și încă simultan) cei doi scriitori (Cervantes și Shakespeare). Totul este numai o ipoteză mult prea entuziastă.

S-o luăm încetișor, lucrurile sînt destul de încurcate. În primul rînd, cei doi scriitori trăiau în calendare diferite, în succesiuni temporale diferite. Nu fac nici o glumă. Și nici nu-mi arde de poezii. Cervantes și Spania catolică trăiau după calendarul gregorian (cel nou, introdus la 1582), Shakespeare și Anglia puritană, în calendarul iulian (cel vechi, la care Anglia a renunțat abia în 1752). Pe atunci diferența dintre cele două cronologii era de 10 zile, azi cred că este de 14. Ceea ce în Anglia însemna (după calendarul iulian) 23 aprilie, în Spania însemna 3 mai (conform calendarului deja acceptat acolo, cel gregorian). În consecință, pentru un englez 23 aprilie însemna altceva decît pentru un spaniol. Și viceversa.

Dacă vom căuta documente istorice, lucrul devine și mai complicat. În secolele XVI și XVII, nu existau certificate de naștere și nici certificate de deces. Existau așa-numitele registre parohiale, care înregistrau laconic data botezului și data înmormîntării. De exemplu, Miguel de Cervantes a fost botezat în 9 octombrie 1547 (după calendarul iulian), putem presupune cu oarece temei că deja se născuse și era viu și vioi. Precis nu se știe cînd s-a născut. S-a ales (arbitrar) ca dată de naștere 29 septembrie, ziua sfîntului Miguel, fiindcă scriitorul a purtat acest nume, deși nu poate fi deloc sigur că, în 1547, orice băiat spaniol născut de sfîntul Miguel primea numele de Miguel.

În cazul lui Shakespeare este la fel: domnește aproximativul. În treacăt fie spus, în biografia lui William Shakespeare, certitudinile pot fi numărate pe degetele de la o singură mînă. Dramaturgul a fost botezat în 26 aprilie 1564 (tot după calendarul iulian). S-a propus (tot arbitrar) ca dată de naștere 23 aprilie. Este o convenție (nu mai mult), chiar dacă biografii susțin că, în Anglia reginei Elisabeta I, copiii erau botezați, de obicei, la 3 zile de la naștere. Fapt care, am văzut, nu era valabil și în Spania…

Să vedem acum ce e cu 23 aprilie 1616, ziua socotită multă vreme ca ultima din viețile lui Cervantes și Shakespeare. După cercetări recente, Cervantes a murit, de fapt, în Madrid la data de 22 aprilie 1616 (după calendarul gregorian), în vîrstă de 69 de ani. A fost înmormîntat o zi mai tîrziu în biserica trinitarienilor desculți din același oraș. Nu a avut parte de liniște. Osemintele i-au fost mutate de la locul lor și, de un an de zile, arheologii și istoricii sînt în căutarea rămășițelor prozatorului. Caută relicve. N-au descoperit mare lucru, deși au anunțat de curînd cu surle și trîmbițe succesul absolut al cercetării. Relicvele atrag pelerini.

Shakespeare a fost înmormîntat în basilica Sfînta Treime din Stratford-upon-Avon (un edificiu impunător) în ziua de 26 aprilie 1616 (după calendarul iulian). Așa scrie în registrul bisericii. Avea 52 de ani. Biografii cred că a murit în 23 aprilie. Este tot o convenție. Dacă data de 23 aprilie ar fi corectă, după calendarul gregorian ea ar desemna ziua de 3 mai 1616. Pe lespedea tombală a fost cioplită această inscripție-epitaf (unii pretind că ar fi ultima compunere a lui Shakespeare), care conține o binecuvîntare și un blestem:

”Good friend for Jesus sake forbeare,

To dig the dust enclosed here.

Blessed be the man that spares these stones,

And cursed be he that moves my bones”.

Englezii au ținut seama de epitaful dramaturgului. I-au lăsat mormîntul în pace.

În concluzie, Miguel de Cervantes Saavedra a murit (probabil) cu 11 zile mai devreme decît William Shakespeare. Ultimul a murit pe stil vechi, primul pe stil nou :)” – Valeriu Gherghel,

http://filosofiatis.blogspot.com/2015/04/23-aprilie-1616.html

Foto: Shakespeare și Cervantes  – facebook

 

 

28
/08
/14

Astăzi, începând cu ora 17.00, se desfăşoară ultima LecTURA de vacanță pe pajiştea din Parcul Izvor. Iubitorii de carte şi pasionații de citit vor putea face schimb de cărți, vor beneficia de o sală de lectură în aer liber, de ateliere și concursuri cu premii istețe, anunţă organizatorii.

23
/08
/14

Edificiul literaturii, așa cum îl vede Mircea Cărtărescu, stă așezat pe o colină formată din literatura de consum și are trei niveluri: primul este al scriitorilor profesioniști, al doilea – al scriitorilor artiști, iar al treilea – al marilor scriitori. Însă deasupra tuturor stă „sfântul literaturii”, Franz Kafka.

14
/08
/14

Uniunea Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România, organizează, în perioada 25 august - 27 noiembrie, ediţia a III-a a Premiului literar "Augustin Frăţilă", a cărui valoare este de 10.000 de euro.

14
/08
/14

Marţi, 12 august, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu a avut loc un eveniment culinaro-cultural prilejuit de apariţia bestsellerului internaţional „Madame Mallory şi micul bucătar indian“ de Richard C. Morais, transpus acum în filmul cu titlul "Război în bucătărie".

11
/08
/14

Istoricul Lucian Boia, autorul volumului Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări, apărut la editura Humanitas, este invitatul librăriei Humanitas Kretzulescu, joi, 14 august, de la ora 19.00, la o nouă ediţie Joia linguriţelor, dedicată Primului Război Mondial.

10
/08
/14

Multă vreme, Capşa a fost un "câmp de luptă", unde inteligenţa devenise arma supremă, iar o replică acidă conta. În perioada interbelică acest loc era definit ca fiind acela "unde vin toţi seniorii şi se mănâncă scriitorii". De altfel, eroii acelor bătălii au devenit nume "grele" ale literaturii române.

03
/08
/14

Copiii asociază, deseori, obligativitatea temelor de la şcoală cu cititul şi, de aceea, nu cunosc lectura de plăcere din timpul verii. Pentru a-i sprijini în dezvoltarea imaginaţiei, a culturii generale şi a vocabularului, părinţii ar trebui să apeleze la mici "şiretlicuri".

29
/07
/14

CRONICĂ DE CARTE. Recent apărut la editura IBU Publishing, volumul „Un studiu al cinematografiei germane”, de Maggie Hoffgen, este o foarte utilă și la îndemână introducere în istoria și variațiile estetice și tematice ale uneia din cele mai spectaculoase și instabile cinematografii, din păcate puțin cunoscută de publicul larg din România.

28
/07
/14

Vineri, 1 august, de la ora 19:00, Mihai Ionuţ Grăjdeanu prezintă cea mai recentă carte a sa, “Dacia Preistorică Ilustrată” - prima enciclopedie ilustrată despre formarea și evoluția vieții pe teritoriul României de azi. Evenimentul are loc la Palatul Suţu - Muzeul Municipiului Bucureşti.

26
/07
/14

Editura franceză Short Edition dezvoltă în această perioadă un algoritm care, sub forma unei ecuaţii, va fi capabil să evalueze în doar câteva secunde calităţile literare ale volumelor ce îi sunt propuse spre a fi publicate, informează lefigaro.fr., preluat de Mediafax.

25
/07
/14

Poeme scrise de românca Amalia Cernat au fost selectate pe lista lungă a operelor nominalizate la premiul New Voices al organizaţiei PEN International, urmând ca lista scurtă să fie prezentată la mijlocul lunii august, iar câştigătorul să fie anunţat pe 1 octombrie, în timpul congresului anual.