S-a inventat algoritmul care analizează calitatea unei cărți
https://www.ziarulmetropolis.ro/s-a-inventat-algoritmul-care-analizeaza-calitatea-unei-carti/

Editura franceză Short Edition dezvoltă în această perioadă un algoritm care, sub forma unei ecuaţii, va fi capabil să evalueze în doar câteva secunde calităţile literare ale volumelor ce îi sunt propuse spre a fi publicate, informează lefigaro.fr., preluat de Mediafax.

Un articol de Liliana Matei|26 iulie 2014

Potrivit lui Quentin Pleplé, cofondator al editurii franceze, aceasta colaborează în prezent cu organisme specializate, precum Liris (Laboratoire d’Informatique en Images et Systèmes d’Information), pentru a elabora o formulă matematică complexă, ce combină tehnicile Data Mining (“Extragerea de cunoştinţe din date”) şi Big Data (care se traduce prin sintagma “Date mari”).

Procedeul din spatele acestor calcule complicate este uşor de explicat. Inteligenţa artificială a maşinii de calcul se va dezvolta într-o primă etapă pornind de la un panel de 25.000 de opere publicate de Short Edition, cărţi deja evaluate în prealabil de minimum cinci cititori. Pe baza rezultatelor oferite de primele teste, editura “va începe să înveţe maşina: inteligenţa artificială va trata datele şi va stabili raporturi între calitate şi exigenţe”.

Computerul va trebui, apoi, să fie capabil să evalueze o carte de unul singur, pe baza unor criterii multiple. Algoritmul va putea să analizeze, în vrac, greşelile de ortografie şi de punctuaţie, recurenţa motivelor semantice (repetiţii), câmpul lexical (vocabularul utilizat, registrul limbii) şi lungimea frazelor şi a paragrafelor. El va putea să analizeze şi chestiuni complexe, mai dificile, precum stilul autorului, catalogat în funcţie de numărul de adverbe, adjective, pronume, verbe, substantive utilizate, dar şi lizibilitatea textului, comparat cu un “eşantion” extras dintr-o operă din tinereţea artistică a autorului şi cu pasaje din tratate de economie.

Descoperirea ar putea să nu se oprească aici. Fondatorul editurii Short Edition intenţionează să vândă această mică “minune tehnologică” şi altor actori din mediul editorial, companiilor mass-media şi bibliotecilor.

O astfel de noutate ridică imediat numeroase întrebări de ordin moral. Va duce oare înlocuirea omului de către maşină în mod inevitabil la o uniformizare a peisajului literar? Ce se va întâmpla cu specificul unui autor ? – Louis-Ferdinand Céline, de exemplu, ale cărui calităţi nu sunt în niciun caz reductibile la suma tuturor acestor criterii stilistice. Editura franceză încearcă să îndepărteze aceste dubii legitime.

“Nu este vorba să înlocuim comitetul nostru editorial cu o maşină, ci mai degrabă ca aceasta din urmă să servească pe post de filtru-asistent, într-o acţiune de detectare, mai puţin a calităţii literare, cât mai degrabă a absenţei calităţii”, spune reprezentanţii editurii. Viitorul algoritm va servi pur şi simplu pentru stabilirea unei preselecţii, pentru a economisi timpul preţios al editorilor, care vor putea să îşi facă munca, de neînlocuit, într-o manieră mai eficientă.

Foto: wikipedia

18
/10
/21

Din 15 octombrie, a intrat în librării „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” de Suleika Jaouad, volum publicat în limba română de Editura Humanitas, în colecția „Memorii/Jurnale” (traducere de Ines Simionescu, Anca Lăcătuş şi Andreea Niţă). La 22 de ani, autorea primea un diagnostic înfricoșător: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. Aceasta este povestea ei!

16
/10
/21

După ce a publicat jurnalul lui Dostoievski și o parte din scrisorile lui Cehov, Editura Polirom a tipărit recent o a doua ediție a scrierilor extraliterare ale lui Bulgakov, sub titlul „Corespondență. Jurnale”, în traducerea semnată de Ana-Maria Berzuleanu și cu prefața lui Ion Vartic.

11
/10
/21

Editura Humanitas vă invită marți, 12 octombrie, ora 19.30, online&live, la o discuție despre acest volum la care vor participa Alexandru Stermin, Carmen Strungaru, etolog, și Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural. Partener: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

11
/10
/21

Vaclav Smil nu are telefon mobil, apare rar în public și crede că doar „Cifrele nu mint”. Un adevărat maestru al interpretărilor statistice, Vaclav Smil este un artist care descrie lumea prin intermediul cifrelor. „Aștept fiecare nouă carte a lui Smil așa cum așteaptă unele persoane un alt film din seria Războiul Stelelor”, spunea Bill Gates despre omul de știință de origine cehă.

08
/10
/21

Romanul „Ereditate” (Editura Trei, 2021), semnat de tânărul scriitor francez Miguel Bonnefoy, a fost recompensat cu Premiul Librarilor în acest an în Franța și desemnat alegerea României la Premiul Goncourt 2020. „Un roman magic", după cum sublinia publicația Le Figaro.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.