Curiozități (esențiale). 23 aprilie 1616, ziua morții lui Shakespeare și Cervantes – o ficțiune calendaristică
https://www.ziarulmetropolis.ro/curiozitati-esentiale-23-aprilie-1616-ziua-mortii-lui-shakespeare-si-cervantes-o-fictiune-calendaristica/

Se obişnuieşte să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) şi William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeaşi dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicaţie a acestei frumoase ficţiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului şi publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

Un articol de Petre Ivan|23 aprilie 2019

„Nu de mult am citit (în România literară) pentru a nu știu cîta oară că divinul Will Shakespeare și divinul Cervantes au răposat în una și aceeași zi. Adică în 23 aprilie 1616. Asta da potrivire, și-au zis istoricii literari, biografii, specialiștii funerari, pastorii, episcopii etc. Dramaturgul și prozatorul parcă s-au vorbit între ei. Forurile spirituale ale umanității au ținut minte această coincidență astrală și au proclamat sfînta zi de 23 aprilie Ziua Cărții.

Din păcate, nu-i chiar așa. În data de 23 aprilie 1616, vor fi murit mulți oameni pe glob, nimeni nu poate contesta acest adevăr istoric, la sfîrșitul Evului Mediu încă se murea pe capete (lipsa de igienă, starea jalnică a medicinei făceau moartea mai ușoară decît în zilele noastre), dar nu e deloc sigur că au murit (și încă simultan) cei doi scriitori (Cervantes și Shakespeare). Totul este numai o ipoteză mult prea entuziastă.

S-o luăm încetișor, lucrurile sînt destul de încurcate. În primul rînd, cei doi scriitori trăiau în calendare diferite, în succesiuni temporale diferite. Nu fac nici o glumă. Și nici nu-mi arde de poezii. Cervantes și Spania catolică trăiau după calendarul gregorian (cel nou, introdus la 1582), Shakespeare și Anglia puritană, în calendarul iulian (cel vechi, la care Anglia a renunțat abia în 1752). Pe atunci diferența dintre cele două cronologii era de 10 zile, azi cred că este de 14. Ceea ce în Anglia însemna (după calendarul iulian) 23 aprilie, în Spania însemna 3 mai (conform calendarului deja acceptat acolo, cel gregorian). În consecință, pentru un englez 23 aprilie însemna altceva decît pentru un spaniol. Și viceversa.

Dacă vom căuta documente istorice, lucrul devine și mai complicat. În secolele XVI și XVII, nu existau certificate de naștere și nici certificate de deces. Existau așa-numitele registre parohiale, care înregistrau laconic data botezului și data înmormîntării. De exemplu, Miguel de Cervantes a fost botezat în 9 octombrie 1547 (după calendarul iulian), putem presupune cu oarece temei că deja se născuse și era viu și vioi. Precis nu se știe cînd s-a născut. S-a ales (arbitrar) ca dată de naștere 29 septembrie, ziua sfîntului Miguel, fiindcă scriitorul a purtat acest nume, deși nu poate fi deloc sigur că, în 1547, orice băiat spaniol născut de sfîntul Miguel primea numele de Miguel.

În cazul lui Shakespeare este la fel: domnește aproximativul. În treacăt fie spus, în biografia lui William Shakespeare, certitudinile pot fi numărate pe degetele de la o singură mînă. Dramaturgul a fost botezat în 26 aprilie 1564 (tot după calendarul iulian). S-a propus (tot arbitrar) ca dată de naștere 23 aprilie. Este o convenție (nu mai mult), chiar dacă biografii susțin că, în Anglia reginei Elisabeta I, copiii erau botezați, de obicei, la 3 zile de la naștere. Fapt care, am văzut, nu era valabil și în Spania…

Să vedem acum ce e cu 23 aprilie 1616, ziua socotită multă vreme ca ultima din viețile lui Cervantes și Shakespeare. După cercetări recente, Cervantes a murit, de fapt, în Madrid la data de 22 aprilie 1616 (după calendarul gregorian), în vîrstă de 69 de ani. A fost înmormîntat o zi mai tîrziu în biserica trinitarienilor desculți din același oraș. Nu a avut parte de liniște. Osemintele i-au fost mutate de la locul lor și, de un an de zile, arheologii și istoricii sînt în căutarea rămășițelor prozatorului. Caută relicve. N-au descoperit mare lucru, deși au anunțat de curînd cu surle și trîmbițe succesul absolut al cercetării. Relicvele atrag pelerini.

Shakespeare a fost înmormîntat în basilica Sfînta Treime din Stratford-upon-Avon (un edificiu impunător) în ziua de 26 aprilie 1616 (după calendarul iulian). Așa scrie în registrul bisericii. Avea 52 de ani. Biografii cred că a murit în 23 aprilie. Este tot o convenție. Dacă data de 23 aprilie ar fi corectă, după calendarul gregorian ea ar desemna ziua de 3 mai 1616. Pe lespedea tombală a fost cioplită această inscripție-epitaf (unii pretind că ar fi ultima compunere a lui Shakespeare), care conține o binecuvîntare și un blestem:

”Good friend for Jesus sake forbeare,

To dig the dust enclosed here.

Blessed be the man that spares these stones,

And cursed be he that moves my bones”.

Englezii au ținut seama de epitaful dramaturgului. I-au lăsat mormîntul în pace.

În concluzie, Miguel de Cervantes Saavedra a murit (probabil) cu 11 zile mai devreme decît William Shakespeare. Ultimul a murit pe stil vechi, primul pe stil nou :)” – Valeriu Gherghel,

http://filosofiatis.blogspot.com/2015/04/23-aprilie-1616.html

Foto: Shakespeare și Cervantes  – facebook

 

 

12
/07
/21

Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment din volumul „Malvinița. Așa se scrie dragostea. Epistolar erotic. parCurs de comunicare creativă” de Eugen Istodor, recent publicat la Editura Polirom.

08
/07
/21

Un portret al excepționalei gânditoare de secol XX, Hannah Arendt, schițat de autoarea americană Hannah Jewell în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” (Editura Nemira, 2021, colecția „Orion”).

07
/07
/21

Cum evităm problemele financiare în cuplu? Cum ar trebui economisiți și investiți banii familiei pentru a ajunge la echilibru și prosperitate? Curtea Veche Publishing lansează ghidul de bază pentru orice cuplu aflat la început de drum.

07
/07
/21

Joi, 8 iulie, la ora 18.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), va avea loc o discuție pornind de la „Eu, Tituba, vrăjitoarea neagră din Salem” de Maryse Condé, romanul laureat al Premiului Noii Academii Suedeze pentru Literatură 2018 & Grand Prix Littéraire de la Femme 1986.

06
/07
/21

Miercuri, 7 iulie, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), scriitoarea Simona Antonescu va intra în dialog cu criticul Bogdan Crețu pornind de la romanul „În umbra ei”, apărut recent în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom.

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).