Cuscrii. Rudimentar
https://www.ziarulmetropolis.ro/cuscrii-rudimentar/

CRONICĂ DE FILM Pentru un film care se vrea o comedie de succes, „Cuscrii”, de Radu Potcoavă, mizează prea puţin pe regie şi prea mult pe reflexele actorilor. Însă nici potenţialul comic al interpreţilor nu este fructificat la un nivel satisfăcător, din cauza scenariului rudimentar şi a execuţiei lipsite de creativitate.

Un articol de Ionuţ Mareş|24 octombrie 2014

Pentru un film care se vrea o comedie de succes, „Cuscrii” mizează prea puţin pe regie şi prea mult pe reflexele actorilor, unii extrem de experimentaţi. Însă nici potenţialul comic al interpreţilor nu este fructificat la un nivel satisfăcător, în primul rând din cauza scenariului rudimentar şi uzat al lui Iulian Postelnicu şi Alexandru Papadopol (de altfel, doi actori talentați, însă debutanți în scrierea de scenarii), dar şi din cauza regiei fără creativitate a lui Radu Potcoavă.

Doi tineri, jucaţi de Paul Ipate şi Ioana Blaj, urmează să se căsătorească. Organizează o întâlnire între părinţii lor, la vila din Pipera a tatălui şi a mamei fetei (Mircea Diaconu şi Luminiţa Gheorghiu), la care mai sunt prezenţi cele două surori ale tinerei (Nicoleta Lefter şi Ana Adelaida Perjoiu) şi soţii lor, un agent de pază (Sergiu Costache) şi un italian necunoscător de limbă română (Sergiu Fleşner), plus un vecin cu pasiuni vânătorești (Gheorghe Ifrim).

cuscrii

Luminiţa Gheorghiu, Gabriela Popescu şi Mircea Diaconu, într-o scenă din „Cuscrii“

În schimb, părinţii băiatului, interpretaţi de Marian Râlea şi Gabriela Popescu (o actriță prea puțin folosită în cinema), sunt oameni simpli din Piteşti. Motiv de glume din seria diferenţelor de statut social, folosite însă ca în orice sitcom banal.

Altă direcţie urmărită este cea a poantelor din categoria stereotipurilor „românii despre români”, cu un fir care duce inclusiv la Revoluție.

Nimic din valenţele artei cinematografice nu transpare în filmul lui Potcoavă, cu excepţia posibilităţii de a le proiecta actorilor chipurile pe marele ecran. Imaginea lui Marius Panduru conferă filmului un côté glossy și luminos, ca dintr-o revistă lucioasă, în ton cu scenografia şi costumele Mariei Peici, însă mizanscena nu este deloc exploatată pentru a crea efecte comice. Totul este lăsat pe umerii actorilor şi pe capacitatea lor de a livra replici şi grimase (surprinse uneori în prim-planuri căutate).

Actorii scot la înaintare tot ce au mai bun în arsenal, însă nu par a fi fost îndemnați decât să reia ticuri din roluri precedente – nu mai e o surpriză, de pildă, că Mircea Diaconu este (şi) un foarte bun actor de comedie sau că Luminița Gheorghiu e impecabilă în rol de mamă.

Situaţiile comice sunt construite după o reţetă simplă şi previzibilă, iar presupusele conflicte sunt rezolvate facil, deux ex machina, din condeiul celor doi scenarişti, care adaugă amestecului şi tuşe de melodramă. Dar cea mai gravă carenţă, de această dată regizorală, este lipsa unui ritm accelerat şi a unei fluidităţi între scene, atât de necesare într-o comedie, inclusiv (sau mai ales) într-una bazată pe limbaj.

Secvenţele nu decurg firesc una din alta, aşa cum ar trebui. Par momente separate artificial (cu două, trei sau întreg grupul de personaje discutând), deşi se doresc a face parte dintr-o naraţiune coerentă și plină se sensuri.

„Cuscrii” este gândit și trebuie judecat ca un produs strict comercial, însă, chiar și așa, cade sub media filmelor de public produse de MediaPro.

Produs de MediaPro Entertainment și dstribuit InterComFilm Distribution, „Cuscrii” poate fi văzut în cinematografe din 24 octombrie.

INFO

Cuscrii (România, 2014)

Regia: Radu Potcoavă
Cu: Paul Ipate, Ioana Blaj, Mircea Diaconu, Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea

Rating: ●○○○○

Foto din filmul „Cuscrii“ – Mediapro



12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.

04
/07
/16

Comedia de succes „Două lozuri”, de Paul Negoescu, thriller-ul german „Victoria”, de Sebastian Schipper, care a încântat publicul şi critica la Festivalul de la Berlin în 2015, şi „Belgica”, noua dramă a belgianului Felix van Groeningen, se numără printre surprizele celei de-a treia ediţii Ceau, Cinema! (14-17 iulie).

02
/07
/16

Sâmbătă, pe 2 iulie, are loc Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul care pune pe acelasi ecran scurtmetraje premiate la Oscar, Cannes, Sundance sau Cesar, mai exact 28 de povești din 15 colțuri ale lumii. În București maratonul va aduce la viață Pavilionul Central Romexpo, devenit astfel cel mai mare spațiu cinematografic neconvențional, cu 10.000 de metri pătrați dedicați filmelor scurte. Accesul la eveniment se face începând cu ora 20.00 iar proiecțiile încep la ora 21.00.

01
/07
/16

A 89-a ediție a galei premiilor Oscar se va desfășura în 26 februarie 2017 la Los Angeles, a anunțat joi Academia care organizează marea sărbătoare a filmului. Lista completă a nominalizărilor va fi dezvăluită în 24 ianuarie, după un vot deschis între 5 și 13 ianuarie celor circa 6.200 de membri ai Academiei de arte și științe cinematografice.

01
/07
/16

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.