Dan C. Mihăilescu, Boia, Patapievici şi Marius Manole, de Ziua Culturii Naţionale, la TVR
https://www.ziarulmetropolis.ro/dan-c-mihailescu-boia-patapievici-si-marius-manole-de-ziua-culturii-nationale-la-tvr/

Televiziunea Română aniversează, astăzi, Ziua Eminescu prin transmisiuni şi programe speciale, la TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internaţional şi TVR Moldova. La 166 de ani de la naşterea poetului naţional, Cătălin Ştefănescu îi are invitaţi, de Ziua Culturii Naţionale, pe Lucian Boia, Dan C. Mihăilescu, Horia Roman Patapievici, Ioana Both şi Marius Manole.

Un articol de Petre Ivan|15 ianuarie 2016

Nu întâmplător, Ziua Culturii Naţionale coincide cu ziua în care îl celebrăm pe Mihai Eminescu. Este şi o zi de reflecţie asupra culturii române şi a proiectelor culturale de interes naţional. Pe Eminescu îl cităm cu orice ocazie. Dar oare îl mai şi citim?

De la această întrebare porneşte discuţia pe care Cătălin Ştefănescu o propune invitaţilor săi în studio, Lucian Boia, Dan C. Mihăilescu şi Horia Roman Patapievici, precum şi Ioanei Both, într-un material filmat.

În mână cu volumul „Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit”, semnat de profesorul Lucian Boia, volum despre care afirmă

Marius Manole si Catalin Stafanescu

Marius Manole si Catalin Stafanescu

că ar trebui studiat în şcoală, Cătălin Ştefănescu ne propune să aflăm şi care este opinia tinerilor despre poetul naţional.

Aceştia sunt, de altfel, şi publicul pe care realizatorul TVR îşi doreşte să-l apropie de poezia eminesciană, prin dezbaterea Ziua Culturii Naţionale. Iar faptul că în studio se află invitaţi din elita culturală românească, şi nu studenţi sau elevi este argumentat de Cătălin Ştefănescu: invitaţii săi se numără printre cei care se ocupă cu redarea lui Eminescu spaţiului public, „este meseria şi datoria lor”.

Dezbaterea moderată de Cătălin Ştefănescu este îmbogăţită cu momente de recitare a poeziei lui Eminescu de către actorul Marius Manole, care alege atât fragmente ce se află pe buzele oricărui român, cât şi poezii mai puţin cunoscute.

De asemenea, telespectatorii vor revedea imagini din documentarul „Mihai Eminescu”, realizat de Camelia Robe şi prezentat de Andrei Gheorghe, în cadrul proiectului-eveniment al Televiziunii Române „Mari Români”.

Foto: Ziua Culturii Naţionale – tvr.ro

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.